Se pare că această veche fantasmă se va realiza. O echipă de la Center for Cognitive Brain Imaging (Centrul pentru imagini cognitive ale creierului), de la universitatea Carnegie Mellon, sub conducerea lui Marcel Just şi Tom Mitchell a reuşit să cartagrafieze reprezentarea uzuală a obiectelor simple.

Licenţă BodyParts3D/Anatomography. Sursă Wikipedia.

Cercetătorii au arătat unui grup de cobai o serie de 10 desene foarte simple reprezentând unelte sau case şi li s-a cerut să se gândească la caracteristicile lor. Dar oamenii de ştiinţă nu au observat cortexul vizual: ei căutau deci să capteze numai gândirea, şi nu pur şi simplu în modul în care creierul percepe o imagine. Privind activitatea creierului cobailor lor graţie ilustraţiilor prin rezonanţă magnetică (IRM), experimentatorii au putut să ghicească în 78% din cazuri desenul care era prezent la subiect, doar privind ce zone erau stimulate. Ei au descoperit prin această metodă că reprezentarea unui obiect în creier nu era localizată într-un singur loc, ci în mai multe. De exemplu, atunci când ne gândim la un ciocan, zonele motorului se activează pentru că ne imaginăm că-l vom folosi, în timp ce alte zone ale creierului se activează la fel, răspunzând altor asociaţii mentale.
Dar există ceva şi mai important. Cercetătorii au fost capabili de a ghici obiectele observate printr-un subiect folosind o maşină antrenată de a cunoaşte activitatea cerebrală a altor cobai! Astfel spus, configuraţiile neurale prezintă o relaitivă universalitate. Chestiunea care se pune este de a şti dacă această relativă universalitate a gândirii se limitează la obiecte simple sau dacă ea se întinde la concepte mai sofisticate. John Dylan Haynes, de la Institutul Max Planck din Leipzig, cred că “cu cât o gândire este mai detaliată, cu atât mai mult structurile observate diverg.”