Ailuromancia sau aeluromancy, cunoscută şi sub numele felidomancia, este o formă de teriomancie. Specialiştii în această tehnică divinatorie se folosesc de mișcările sau salturi unei pisici pentru a putea prezice evenimente viitoare, inclusiv vremea.
Una dintre cele mai comune metode folosite de ailuromancie foloseşte mișcările și comportamentul unei pisici ca să se prevadă condițiile meteorologice viitoare.
De exemplu, în cazul în care pisica îşi mişcă coada lângă o sursă de căldură, ea prezice de fapt o posibilă schimbare a vremii, mai ales sosirea de ploaie sau îngheț.

În cazul în care o pisică îşi atinge cu fruntea solul, aceasta indică faptul că vor veni furtuni într-un viitor apropiat, fie că este vorba ploaie sau de zăpadă.
Pisica şi omul se apreciază de circa 12.000 de ani. La mijlocul secolului XVIII î.e.n., în Egipt, pisica a fost aleasă să o reprezinte pe zeiţa veselă, bună, frumoasă, fecundă şi muziciană Bastet, divinitate lunară care era prezentă la naşteri şi care, până atunci era simbolizată de către o leoaică. Ea avea şi o divinitate rivală, pe nume Sekhmet.
În Europa, pisica a apărut relativ târziu, în timpul Evului Mediu, importată din Africa de Nord. Dar imediat a fost percepută de către oameni fie drept un animal benefic şi protector, fie ca o încarnare a umbrei, un animal diabolic şi malefic.
Oamenii iubesc şi adulează pisica, îi acordă o mare atenţie şi a devenit pentru mulţi un animal de companie extrem de iubit.
Previziunea prin ailuromancie se bazează pe observarea pisicii despre care se crede că ar fi un medium excelent.