Deasupra oraşului, timp de 2 zile în iulie şi în ziua de 7 august 1566 s-a desfăşurat o adevărată bătălie între sfere negre care au apărut la orizont. “Multe au devenit roşii şi arzătoare, terminând prin a se consuma şi a dispărea”, a scris Samuel Coccius, un student care a consemnat strategiile evenimentului din 7 august 1566 în ziarul oraşului.
Progresele geneticii şi aplicaţiile sale concrete oferă perspective pasionante. Într-adevăr, graţie ADN-ului, putem să elucidăm astăzi anumite mistere istorice. Oamenii de ştiinţă vin astfel să demonstreze că bolile vehiculate de păduchi, de pildă, au decimat Marea Armată a lui Napoleon.
Moartea lui Ludovic al XVII lea a putut fi de asemenea elucidată. Acum, se ştie într-un mod sigur că celebra doamnă Andersson nu era Anastasia, una dintre fiicele ţarului Nicolae al II lea.
La 27 februarie 2010, la Cobquecura Beach, la aceeași dată la care s-a produs cutremurul devastator care a lovit teribil centrul şi sudul republicii Chile, a avut loc o întâmplare bizară.
Carmen Carmona, a declarat presei: “În jurul orei 6:45, când am deschis ușa de acasă pentru ca verişoara mea să se bucure de ocean, a observat trei fiinţe ciudate care păreau să se îndrepte spre mare fără să știe. Ce era să fac, am strigat pe soțul și sora mea, întrebându-i dacă ar putea să vadă ce am văzut. Cei doi au dat din cap, li se părea ciudat că cineva s-a decis să meargă pe plajă, deoarece întreaga populație a orașului se refugiase pe dealurile din jur, deoarece autoritățile au emis un ordin de evacuare pentru un posibil tsunami.
Când am examinat cele trei fiinţe, am observat că erau foarte subțiri și înalte, de aproximativ 2,5 metri. Toate trei erau acoperite cu un costum albastru închis ciudat și aveau aerul de a fi puternic lustruite. Speriaţi de ceea ce am observat, l-am rugat pe nepotul meu să ne însoțească în partea de sus a orașului. Ceea ce părea a fi deosebit de ciudat este că cu o lună înainte de eveniment, am observat o lumină strălucitoare, care părea să vină din centrul muntelui care lumina aproape complet casa noastră de vară. “
Aërico este un elf ( fiinţă fabuloasă specifică mitologiei nordice) singuratic care locuiește în special în copacii din Albania, dar se pare că acesta apreciază cireșii foarte vechi.
Este o fiinţă malefică, periculoasă la maxim atunci când este încolţită, care se apără cu înverșunare sub copac împotriva oricui se apropie prea mult de ea.
Ura sa faţă de om este atât de puternică încât simpla apropiere de umbra unui copac unde se află acest elf poate să provoace celor care îndrăznesc să se atingă de perimetrul lui umflarea mâinilor, picioarelor și chiar a organelor genitale masculine, ceea ce poate fi foarte dureros.
În prezent, cu excepția unor zone rurale din Albania, unde există încă unele tradiții orale ale acestei legende, acest mit aproape că s-a stins.
Această veche mărturie figurează în cartea profetului Eremia, la capitolul 10, versetul 11. El se adresează poporului lui Israel pentru a-l îndepărta de cultul idolilor. În mod curios, apare acest verset 11… în armeană. Tot restul capitolului este în ebraică, dar în mijlocul textului, există doar un verset care apare în limba chaldaică. Traducerea rabbinică comportă comentariul conform căruia acest verset ar putea proveni dintr-o <notă marginală>.
Ce spune el? <Vorbiţi-le astfel: Zeii care n-au creat nici Cerul nici Pământul vor dispărea de pe Terra şi de sub Ceruri>. Acest text în armeană spune exact: <Elâhayâ (= Elohim-ii) care n-au creat nici dî-Chemayâ nici Arqâ vor fi exterminaţi de Area…> Doi termeni diferiţi sunt folosiţi pentru a desemna un loc pe care traducerea îl indică a fi Terra, fără altă precizare. Dar Terra este numită în mod normal Area: Arqâ trebuie să fie, în consecinţă, altceva. În plus, un cuvânt al versetului armean nu a fost tradus: Elleh, <acela>.
Traducerea literară este deci: <Elohim-ii care n-au creat nici Cerul nici Arqâ vor fi exterminaţi de Terra şi vor dispărea sub Cer. Acesta>. Nu vi se pare extrem de misterios? Ce este Arqâ?> De acolo vin zeii? Din acest loc straniu ne tragem cu toţii?
Arqâ este un loc, o lume, care este citată într-o altă carte a tradiţiei ebraice, Zohar. Conform Tradiţiei, Arqâ este numele celei de-a şaptea dimensiuni a Terrei. Dar să vedem ce povesteşte Zohar. Mai întâi, o conversaţie (în ebraică) între rabbinul Yossé şi un locuitor al acestei faimoase lumi numită Arqâ: <Ei (rabbinul Yossé şi rabbinul Hiyâ) s-au dus şi s-au aşezat în faţa fisurii unei stânci de unde au văzut ieşind un bărbat. Călătorii au fost extrem de surprinşi. Rabbinul Yossé i-a spus acestui bărbat:
– Cine eşti?
– Sunt unul dintre locuitorii de pe Arqâ.
Rabbinul Yossé l-a întrebat:
– Există deci oameni pe Arqâ?
Celălalt a răspuns:
– Da, locuitorii de pe Arqâ seamănă şi recoltează. Dar majoritatea dintre ei au feţe diferite de a mea. (Alte versiuni spun: <locuitorii de pe Arqâ au fiecare două capete>). Am ieşit din această stâncă când v-am zărit, pentru a şti de la noi numele Terrei pe care locuiţi.
Rabbinul Yossé i-a spus:
– Numele Terrei noastre este Erets (<Terra> în ebraică), pentru că aici, pe Terra noastră există viaţă, aşa cum este scris: <Terra (Erets) de unde se naşte pâinea>. Pâinea nu se naşte decât din pământul nostru, nicidecum din altă parte>.
Imediat ce rabbinul Yossé a încetat de a vorbi, locuitorul de pe Arqâ a dispărut în fisura stâncii.
Cum să ştim însă mai mult despre natura acestei lumi misterioase, în care se intră şi din care se iese printr-o stâncă? Un alt pasaj din Zohar ne luminează mai mult. Să recapitulăm puţin Biblia: după ce au fost alungaţi din Paradis, Adam şi Eva au fost alungaţi pe Terra. Apoi Cain şi-a ucis fratele, pe Abel şi a fost alungat la rândul său, în <ţara Nordului>, spune Geneza (4:16).
Dar în cartea Zohar se exprimă diferit exilul lui Cain:
<După ce a fost alungat de pe Terra, Cain a coborât în Arqâ, unde a zămislit copii. Cain s-a găsit deodată pe Arqâ, fără a şti de cine a fost transportat>. (Zohar, I:9b) Astfel, Zohar desemnează Arqâ ca un loc inferior Terrei, cel al unei noi căderi, deoarece Cain a coborât acolo. Dar se pare că şi alţi oameni au coborât în Arqâ după el, după cum descrie Zohar:
<Arqâ este formată din două părţi, din care una este constant inundată de lumină, şi alta întotdeauna aflată în tenebre. Există acolo doi şefi, dintre care unul domneşte peste partea luminată, şi altul domneşte peste partea privată de lumină. Aceşti doi şefi erau constant în război unul contra altuia>. {i se mai spune: <Văzută din Arqâ, dispunerea constelaţiilor este diferită de ceea ce zărim noi de pe Terra noastră. Sezoanele de însămânţat şi de recolte sunt egal diferite de ale noastre. Ele nu se înoiesc decât la capătul unui număr considerabil de ani şi de secole>. Se pare că lumea Arqâ se situează pe o altă planetă! Dimensiunile diferite ale Terrei despre care vorbeşte tradiţia au permis oare de a se călători prin spaţiu? Acest lucru pare foarte plauzibil. Noţiunea de spaţiu şi cea de timp nu par identice dimensiunilor cunoscute pe Erets (Terra).
Cum dispăreau (sau dispar) vizitatorii misterioşi de pe planeta noastră şi/sau vehiculele lor misterioase în apă, aer sau chiar într-o stâncă? Este posibil? {i prin ce minune? Ceva s-a rupt în trecut în cunoaşterea umană? Tradiţiile s-au evaporat: de ce, cum? Ce cunoşteau oamenii şi acum au uitat?
NASA ştie că navele extraterestre nu sunt un mit, cum vrea să pară în ochii opiniei publice, ci cât se poate de reale.
Ele sunt observate de zeci de ani, atât pe Terra cât şi în sistemul nostru solar. Există nenumărate filmări cu aceste nave, care se găsesc pretutindeni şi care par să sfideze civilizaţia umană prin simpla lor prezenţă.
https://www.youtube.com/watch?v=riKlcHq4DVI
Aşa cum am mai scris, vedetei americane de la Hollywood îi place să şocheze şi să pozeze cât mai sexy.
Miley Cyrus a ales de data asta produsele firmei Golden lady. Tânăra blondă incendiară este mai atrăgătoare ca niciodată şi chiar nu se sfieşte să-şi arate formele de invidiat cucerind şi mai tare audienţa prin acest mod seducător.
https://www.youtube.com/watch?v=QGOfIEKDgtI
Miley Cyrus a fost surprinsă recent într-o parcare în timp ce se săruta pasional cu prietena sa Stella Maxwell, ceea ce ne trimite involuntar la un sărut celebru care a avut loc pe scenă între două artiste celebre americane, Madonna şi Britney Spears, în timpul decenărilor premiilor MTV din 2013.
https://www.youtube.com/watch?v=wVla71SmcvQ
Există multe definiţii ale terorismului, care reprezintă fără îndoială un factor de instabilitate profundă la nivel de ţară, de regiune, de continent şi la nivel mondial.
Specialiştii au identificat patru mari tipuri de terorism :
. terorismul individual, provocat de rebeli, de anarhişti, sau de nihilişti (admiţând o libertate morală)
. terorismul organizat, susţinut de grupuri de sprijin a diferitelor teorii (de exemplu extrema stângă, extrema dreaptă etc.)
. terorismul de stat
. terorismul cibernetic
După atentatele de la 11 septembrie 2001 din S.U.A., s-a impus ca un pericol la nivel global, nu doar regional, terorismul islamic, care a necesitat intervenţia armatei americane şi a altor state în zonele sensibile de conflicte sau în ţările presupuse a găzdui terorişti ori grupări teroriste extrem de periculoase pentru întreaga omenire.
Printre organizaţiile considerate ca terorist de către guvernele S.U.A. şi Canadei potrivit Legii antiteroriste, se numără: Abu Sayyah, Al Chabaab, Al Jihad, Al-Ittihad al-Islami, Al-Qaida etc.
Osama Ben Laden, în 1996, în „Declaraţia de Jihad contra americanilor care ocupă ţara celor două Locuri sfinte”, a pus înainte determinarea jihadiştilor: „Aceşti tineri [care participă la Jihad] iubesc atât de mult moartea cum voi iubiţi viaţa, au moştenit onoarea, mândria, bravura, generozitatea, sinceritatea, curajul şi spiritul de sacrificiu, din tată în fiu, şi rezistenţa lor la luptă se va verifica în timpul confruntării, căci au moştenit aceste calităţi de la strămoşii lor de la islam, înainte ca Islamul să se ancoreze în ei”.
După 11 septembrie 2001, el a declarat: „A fi ucis pentru cauza lui Dumnezeu este o mare onoare. Ne place să murim aşa, la fel de mult cum voi iubiţi viaţa” .
Apariţia acestei provocări globale, terorismul, a făcut ca statele democratice (şi nu numai) să strângă rândurile într-un efort comun de combatere şi de anihilare al acestui imens pericol contemporan, la care eforturi s-a aliat şi România, ca membru NATO. Ameninţarea la adresa securităţii şi stabilităţii regionale este cât se poate de serioasă.
În zona de proximitate a României există conflicte armate de mică intensitate şi de natură etnică (de exemplu, Kosovo), altele stinse dar în fază latentă (Bosnia).
Amploarea şi exacerbarea terorismului mondial, prin trecerea la operaţii teroriste, a sporit gradul de alertă şi a impus o strategie la nivel mondial pentru stoparea acestui flagel. S-a adoptat o legislaţie specială privind terorismul.
Imediat după momentul de cotitură de la 11 septembrie 2001, preşedintele american George W. Bush a folosit termenul „războiul împotriva terorismului” sau „războiulu împotriva terorii” ( War On Terrorism, War On Terror sau Global War on Terror- GWOT).
Războiul împotriva terorismului constă din mai multe acţiuni pliţiste, politice şi militare ale guvernului S.U.A., bazându-se pe diferiţi aliaţi printre care N.A.T.O., împotriva diferitelor organizaţii legate de terorismul islamist, în principal Al-Qaida.
Aceste operaţiuni antiteroriste sunt sprijinite de o coordonare la nivel O.N.U. de diverse comitete create de Consiliul de securitate al Naţiunilor Unite, care prin rezoluţia 1373 din 28 septembrie 2001 obligă toate statele membre ale O.N.U. de a lua măsuri legislative împotriva terorismului precum şi legi mai dure privind dreptul străinilor.
Fundamentaliştii musulmani se opun vehement „influenţelor corupătoare ale culturii vestice” evitând portul cravatei, râsului în public, folosirea formelor de salut europene cum ar fi strânsul mâinilor, aplauzele etc. De asemenea, fundamentaliştii sunt izolaţionişti, evitând contactele cu non-musulmanii .
Fundamentalismul islamic nu trebuie confundat cu Islamismul, termen care descrie ideologia politică a Islamului .
Fundamentaliştii tradiţionalişti doresc implementarea Shariei în fiecare domeniu posibil al vieţii sociale […]. Atât fundamentaliştii tradiţionalişti cât şi islamiştii au în comun conflictul ideatic cu statul secular fiind favorabil statului islamic articulat pe legea islamică Sharia. Concepţia islamică intră în contradicţie cu statul laic şi cu democraţia, negând legitimitatea „Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului”. Cele mai importante principii combătute de islamişti sunt: libertatea religioasă, egalitatea între bărbaţi şi femei, militând pentru poliţia religioasă, executarea apostaţilor şi sprijinirea agresivă a convertirilor.
Din aceste motive islamismul este incompatibil cu democraţia liberală, indiferent de opţiunea sa tradiţionalistă sau politic militantă .
Intoleranţa şi fanatismul au dus la ruptura profundă dintre două sisteme de civilizaţie, care au născut conflicte serioase şi o ameninţare permanentă la nivel planetar prin terorism.
Islamismul fundamentalist este privit de mulţi şi ca o reacţie la fenomenul de globalizare, ca o formă de rezistenţă.
Proliferarea fundamentalismului islamic, mai ales în Europa, reprezintă un pericol care a atras atenţia şi îngrijorarea tuturor, încercându-se limitarea acestui fenomen ameninţător şi într-o continuă ascensiune (în special în Franţa, unde creşterea numărului de islamişti a devenit dramatică în ultimii ani).
După atentatele de la 11 septembrie 2001, întreaga lume s-a mobilizat şi a devenit complet conştientă de imensul pericol care paşte omenirea prin terorismul de tip islamic. „Le Monde” a scris: „Suntem cu toţii americani”.
Şocul prăbuşirii turnurilor gemene World Trade Center a făcut rapid înconjurul planetei şi a trezit-o. Terorismul a fost văzut imediat de Casa Albă ca „Răul Absolut”, cum era odinioară U.R.S.S. în timpul Războiului Rece.
Printre primele măsuri care s-au luat împotriva terorismului în 2001 se numără controlul strict al migraţiei, securizarea frontierelor, paşaportul biometric etc., conform rezoluţiei 1373, adoptată de O.N.U.
Fundamentaliştii islamişti ocupă multe ţări din Asia şi Africa, cum ar fi Iordania, Algeria, Egipt, Sudan, Pakistan, Iran etc.
Conform opiniei unuia dintre exponenţii fundamentalismului islamic al secolului trecut, Seyyid Ebul A’la Meududî, adepţii fundamentalismului urmăresc să înlocuiască suveranitatea poporului, exprimată printr-o legislaţie parlamentară, cu „suveranitatea lui Dumnezeu (…)” .
Dar terorismul nu se manifestă numai în Asia şi în special în Orientul Mijlociu, ci şi în Africa de Nord şi de Vest, Ciad, Tunisia, Mauritania, Maroc, Mali etc., căruia i s-au alăturat grupuri de bandiţi, sau traficanţii de droguri şi de arme (în special în Sahel).
SUA are staţionaţi 1.400 de soldaţi în cornul Africii. Misiunea lor vizează combaterea terorismului, securizarea zonei şi stabilitatea regională. Zona de operaţie a forţelor combinate cuprinde Comores, Djibuti, Eritreea, Etiopia, Kenya, Somalia, Sudan, Tanzania, Uganda şi Yemen. Statele cuprinse în Maghreb sunt şi ele confruntate cu diferite nivele ale terorismului şi opun o rezistenţă uriaşă la presiune exercitată de fundamentalişti de a face din ele nişte state supuse islamismului fundamentalist şi mai apoi sub coordonarea terorismului.
Trans-Sahara Counterterroris Partnership a fost iniţiată în 2004 de către Statele Unite cu Mauritania, Mali, Ciad, Niger, Nigeria şi Senegal în scopul de a face faţă provocării pe care o reprezintăorganizaţiile teroriste din regiune.
Bilanţul actelor teroriste în Uniunea Europeană, conform raportului Europol din 2009 asupra terorismului (European Union Terrorism Situatio and Trend Report) indică:
. În 2007 au avut loc 583 de atacuri şi tentative de atacuri teroriste, 1044 de arestări
În 2008 au avut loc 515 de atacuri, din care 90 % au reuşit, conduse în şapte state membre al U.E., 1.009 arestări, 359 de indivizi au fost judecaţi privind separatismul. Acuzaţii au fost achitaţi în 29 % din verdicte .
Spre comparaţie, raportul EUROPOL din anul 2012 privind terorismul prezintă următoarele:
. au avut loc 219 atacuri de terorism în statele memebre ale U.E. (174 în 2011)
. 537 de indivizi au fost arestaţi pentru acte de terorism (484 în 2011)
. 17 oameni au murit ca rezultat al atacurilor teroriste în U.E.
. 400 de indivizi au fost judecaţi pentru terorism .
Marea Britanie a fost singura ţară europeană care a instituit o procedură specială în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului pentru a permite detenţia fără proces şi nelimitat ca „teroriştii internaţionali suspecţi”, care „pentru moment” erau imposibil de deportat (capitolul IV din Anti-terrorism, Crime and Security Act).
Sub puterea de detenţie administrativă, Londra a închis 11 străini (printre care un francez, un iordanian, un marocan, un tunisian, şi un apatrid născut în Iordania într- tabără de refugiaţi palestinieni) pe motiv de „pericol public care ameninţă viaţa naţiunii”, care au fost închişi în urma lui 11 septembrie în puşcăria din Belmarsh sub un regim de înaltă securitate.
Dar actele de terorism au apărut şi în Irak şi în Arabia Saudită, legate direct de Al-Qaeda. Ca să nu mai vorbim despre cei trei ziarişti români răpiţi în Irak, la 28 martie 2005: Ovidiu Ohanesian, Sorin Mişcoci şi Marie Jeanne Ion.
Răpitorii au cerut ca, în schimbul eliberării, România să-şi retragă trupele din Irak. Cei trei au fost eliberaţi la data de 22 mai 2005 .
În Georgia şi în Cecenia, acţionează numeroase grupări teroriste, deosebit de periculoase (iar recentul atentat de la Boston, care a făcut victime, este o dovadă concludentă).
Islamiştii lui Abu Musab al-Zarqawi s-au stabilit în defileul Pankisi, în apropiere de graniţa cu Cecenia, unde prezenţa Al-Qaeda este importantă .
De aici au plecat mulţi nord-africani (în special algerieni), să provoace atacuri teroriste în Marea Britanie, Franţa şi Spania cu arme chimice şi biologice.
În mai 2.000, la sfârşitul celui de-a doilea război din Cecenia, 1.500 de luptători ceceni şi 3.000 de mercenari arabi jihadişti au fugit de pe solul cecen ca să se refugieze în munţii georgieni. Ruşii au desfăşurat în consecinţă 1.500 de soldaţi din forţele speciale în scopul de a securiza frontiera .
La 20 octombrie 2002, armata georgiană a neutralizat o duzină de islamişti de origine arabă .
Israel duce de foarte mult timp o politică armată împotriva mişcărilor Hamas şi Hezbollah. De fapt, întreaga lume duce acum un război deschis împotriva acestui flagel care a împânzit planeta şi riscă să o destabilizeze. Este un război necunoscut pentru mulţi, dur, de uzură, de guerilă, cu un duşman necunoscut adesea, extrem de dibace şi periculos, imprevizibil.
O provocare căreia civilizaţia actuală trebuie să-i facă faţă la nivel global.
istoric Marian Deaconu
În 1880 a apărut una dintre cele mai celebre societăţi, Ordinul ermetic al începutului aurit. Ea număra în sânul său personajul cel mai malefic al epocii sale, Aleister Crowley, un mag straniu al ştiinţelor oculte, autor a numeroase lucrări de magie sacră.
Crowley a publicat documentele de la Golden Dawn în zece numere dintr-o revistă numită Equinox.
Un alt membru al acestei societăţi, Israel Regardie, a publicat o lucrare în patru volume, The Golden Dawn, în care explica misiunea acesteia: practica şi studiul magiei rituale, cum ar fi de exemplu invocarea demonilor. Sursa sa pricipală au fost documentele găsite într-o bibliotecă francmasonică.
Din această societate secretă au mai făcut parte Arthur Machen, Algermon Blackwood, Sax Rohmer, Robert Louis Stevenson şi Bram Stoker (care a scris Dracula). Publicaţiile ei l-au inspirat pe Lovecraft, se pare.
Primul mesaj (cu extratereştri) datează din 1899. Nikola Tesla a interceptat în laboratorul lui din Colorado semnale stranii care denotau prezenţa unei inteligenţe extraterestre. Conform lui, fiinţe tehnic foarte avansate încercau de a intra în comunicare cu noi.
În 1921, Guglielmo Marconi, a interceptat semnale aparent codate din spaţiu. În 1924, în momentul cel mai apropiat de planeta Marte, doctorul David Tood, profesor de astronomie la colegiul Amherst, a înregistrat semnale radio de origine neindentificată. Alte semnale inexplicabile au fost primite în 1927, 1928 şi 1964, după spusele doctorului Ronald Bracewell de la Institutul de Radio Astronomic de la Universitatea din Stanford.
În 1959, NASA a interceptat semnale de la un satelit necunoscut orbitând în jurul Terrei. În acelaşi an, National Science Foundation, a pus bazele unui program de ascultare a mesajelor spaţiale.
Memorialul Historica Espanol (tonul XVI), relatează că în 1640 la fortul de la Kenoque (Knokke) care apăra oraşul Ypres, soldaţii au zărit la zenit o armată care mergea complet în flăcări.
Brusc, au apărut altele, una venind de la est şi alte de la vest. Conform textului “aceste două armate s-au pus în ordine de luptă şi s-au bătut contra celei venite din nord. Lupta a durat o oră şi loviturile se auzeau clar”.
Este încă o întâmplare stranie, practic de de neexplicat din Istoria noastră. Avem de-a face însă şi cu o Istorie paralelă, cu altă civilizaţie care, când şi când, ni se arată?
