Cercetătorii au descoperit în Oceanul Atlantic existența unor zone caracterizate prin niveluri de oxigen atât de scăzute încât acestea interzic practic toate formele de viață. Pe o suprafață de peste 100 km se formează “Zone moarte” în vârtejuri oceanice.
“Zonele moarte” au fost descoperite pentru prima oară în mijlocul vârtejurilor oceanului, în mijlocul Atlanticului. De ce se numesc însă”zone moarte”? Este vorba de regiuni oceanice care conţin un nivel de zero de oxigen sau foarte scăzut, ceea ce face ca majoritatea animalelor marine (pești, crabi etc.) să dispară.
Până în prezent, unele “zone moarte” au fost deja detectate, cum ar fi cea care se formează în fiecare an în Golful Mexic. Dar acestea din urmă erau situate în apropierea coastelor. Și, mai presus de toate, nu apăreau în inima vârtejurilor oceanice, așa cum este cazul pentru zonele moarte recent descoperite…
De fapt, oceanograful Johannes Karstensen (de la GEOMAR, Helmholtz Centre for Ocean Research din Kiel, Germania) şi colegii lui au detectat existenţa mai multor zone moarte în largul coastelor africane. Vârtejurile oceanice sunt mase uriașe de apă, de câteva sute de kilometri în diametru, învâtrindu-se terifiant datorită mișcărilor Pământului.
Cum se explică însă prezența acestor zone moarte? Ele sunt cauzate de prezența unor cantități foarte mari de plante oceanice situate la periferia acestor zone moarte: descompunerea acestor plante de către bacterii consumă oxigen, ceea ce ar avea ca efect golirea treptată a apelor din urmă situate în interiorul acestei centuri de vegetale.
Conform măsurătorilor efectuate de oamenii de știință, concentrațiile de oxigen ar fi între 0 și 0,3 mililitri per litru de apă. Adică procente care practic interzic majoritatea organismelor marine de a supraviețui în acest mediu letal.
Potrivit autorilor descoperirii, aceste zone moarte se deplasează încet, aproximativ 4-5 km pe zi. O derivă care îi îngrijorează pe oamenii de știință, deoarece unele dintre aceste pungi de apă lipsite de oxigen s-ar putea apropia de insulele Capului Verde. Acest lucru ar avea un impact dramatic asupra activităților de pescuit ale locuitorilor săi.
Studiul a fost publicat la 30 aprilie 2015 în revista Biogeosciences.