Magia neagră are propriile ei legi şi norme ca “legea triplei întoarceri”, care indică faptul că orice acţiune are o reacţie şi că orice act făcut vor veni înapoi de trei ori. Este posibil să te protejezi de revenirile acesteia, numai cu o bună cunoaştere a magiei negre.
Papusa voodoo
Există şapte duhuri rele în magia neagră:
Belzebut, prinţul demonilor,
Samael, demonul aerului,
Python, demonul profeţiilor,
Asmodeus, demonul distrugător,
Belial, demonul perfidiei,
Lucifer, demonul luminii astrale,
Satan, marele demon şi opus lui Dumnezeu.
Credinţele oculte sunt foarte vii în Camerun şi atribuie nereuşitele de pe plan economic sau matrimonial, unui pact trecut cu forţele invizibile.
Bakawerii din Vestul Camerunului se apropie de vrăjitorie în funcţie de problemele lor economice. Vrăjitoria este un mijloc de expresie politică în contextul Camerunului modern.
Vrăjitoria presupune o acţiune exterioară răului. Simptomele sunt afective, mateiale sau fizice. Vorbim aici despre forţe oculte şi malefice. Vrăjitoria este integrată individului, care se referă la evenimente suportate de el însuşi.
Vrăjitoarea poate să acţioneze dincolo de privirile comune şi în alte lumi.
La camerunezi, ndole este considerată farfuria cea mai folosită de pe care poate să mănânce victima o substanţă malefică, unde se pot introduce în mod discret ierburi malefice. Dar încrederea este reciprocă pentru că invitatul poate să profite de prezenţa sa pentru a lăsa al rândul său un obiect malefic la domiciliul gazdei sale.
În general, se caută prevenirea dar care poate diminua nu numai anturajul, ci şi duce la izolare.
Bolilor li se acordă o origine a forţelor malefice, oculte şi se caută vindecarea la un iniţiat. Caracterul pozitiv sau negativ al vrăjii depinde de intenţia celui care a făcut-o, de puterile acestuia.
În Camerun, există o distincţie sau nu între un vindecător ori vraci în funcţie de grupuri. Marabout-ul, adică vindecătorul ( dar de multe ori este vraciul) este ales adesea după recomandări şi nu după faptele sale.
Moartea subită a cuiva este des atribuită vrăjitoriei. În Sudul Camerunului există tehnici de vindecare care constă în a subtiliza dublul invizibil luat de o vrăjitoare şi a-l schimba contra unei capre, pentru un sacrificiu.
Şi tot în sudul ţării există filtre destinate de a atrage dragostea, generozitatea partenerului sau a soţiei, de a găsi jumătatea, însă există şi reversul.
Fetele care vor să se căsătorească recurg adesea la vrăjitorie. Se foloseşte de exemplu practica tebeesi, care implică elemente de filtru sau farfurii pe care se strecoară o substanţă care pemite de a-l atrage pe cel dorit, dar preţurile pentru o asemenea acţiune sunt destul de ridicate, care pot să meargă chiar până la sacrificiul unui părinte, nimic neavând o valoare socială mai mare decât propriul sânge.
Teama de vrăjitorie a făcut pe mulţi camerunezi de a părăsi ţara. La revenire, emigrantul este văzut ca subiect special la acţiunile malefice şi deci cu o situaţie fragilă.
Fuga lui este însă de natură de a provoca gelozii şi acţiunea vrăjitoarei care are posibilitatea de a-şi arăta puterile malefice dar pe care nu le-a putut pune în valoare dincolo de graniţele ţării.
Acest gif, mai mult decât realist, a fost luat de fapt dintr-un videoclip și editat de utilizatorii de Internet care ştiu să mânuiască bagheta magică la fel de bine ca actriţa Emma Watson, alias Hermiona din saga realizată de JK Rowling.
Inițial, în materialul video se arată un om care încearcă o proteză facială și un piept de latex de sex feminin. Este un bărbat în vârstă de 52 de ani, pe nume Kerry, care are o pasiune pentru crearea de măști de latex care reprezintă femei, după cum susţine “Daily Mail”. Dar rezultatul este uimitor şi, mai ales, înfricoșător!
La Yulin, în China, la 22 iunie va avea loc un festival ciudat, când mii de câini şi pisici vor fi sacrificaţi în scopul de a satisface superstiţiile gastronomice ale chinezilor.
O tradiţie a etniei Zhuang, populaţie din regiunea autonomă Guangxi, situată în sudul Chinei, susţine că dacă se consumă carne de câine în timpul solstiţiului de vară, se aduce şansă şi sănătate pentru restul anului.
În timpul acestui festival bizar se consumă carne de câine şi de pisică alăutri de alcool tare. Animalele sunt ţinute în cuşti şi omorâte pe loc prin lovituri, după dorinţele clienţilor. Spectacolul este oribil însă vizitatorii sunt obişnuiţi cu un asemenea tratament aplicat animalelor de companie şi sunt chiar încântaţi.
Dar câinii şi pisicile sunt masacraţi fără milă în toată Asia: Coreea de Sud, Filipine, Thailanda, Vietnam etc. De pildă, numai în Thailanda, se ucid pe lună 30.000 de câini!
În Haiti, în ultima vreme, tot mai multe crime sunt legate de magia neagră, într-o ţară unde vrăjitoria este la mare preţ.
În 2009, în sudul insulei, un caz a făcut multe valuri şi a răspândit groază. Un grup de oameni care participau la o veghe de rugăciune au fost ucişi în timpul nopţii.
Papusa voodoo
Un amănunt special a dat fiori pur şi simplu : sub tălpile picioarelor, victimele aveau o inimă străpunsă de o săgeată. Supravieţuitorii acestui masacru, înspăimântaţi, au declarat că aveau de-a face cu « o forţă necunoscută ».
Recent, a reapărut aceeaşi expresie, cu ocazia unei alte tragedii care a survenit într-o localitate de pe dealurile de la Thomassin, numită Pétition-Ville, unde o familie a fost aproape decimată. Patru persoane au fost ucise, inclusiv un copil, în timp ce alte cinci persoane au fost duse la spital în stare foarte critică, după cum a declarat agenţia Alertehaiti.
Potrivit acesteia, pe corpurile victimelor nu s-a găsit nicio urmă de rană ! Niciun indiciu la persoanele moarte sau la cele care au fost duse la spital din care să se constate că oamenii au fost supuşi violenţelor.
Mai mult, nu s-a observat nicio urmă de furt, deşi în zonă au fost consemnate recent câteva.
Potrivit purtătorului de cuvânt al poliţiei locale, martorii ar fi declarat că s-au confruntat cu o « prezenţă de origine necunoscută » , sugerând că ar fi vorba despre magie neagră.
La Jacmel, o localitate învecinată, 40 de eleve au declarat că au trăit « lucruri ciudate », dar nimeni nu a murit. La Miragoâne, un tânăr a fost găsit mort în casa lui cu o gaură în gât, care i-a fost tăiat.
În Haiti au avut loc multe asasinate inexplicabile, în timp ce poliţia rămâne perplecsă şi nu ştie cine sunt autorii acestor crime.
Din 2003, în Haiti s-a stabilit ca religie oficială voodoo. În plus, legea nu prevede nicio sancţiune împotriva criminalilor care acţionează sub pavăza misticismului. Judecătorii dispun chiar de un vraci personal, numit hougan sau bocor. În ţară, voodoo şi politica sunt foarte legate. De pildă, un vrăjitor tânăr are ambiţii prezidenţiale.
Actorul canadian Keanu Reeves Charles (născut 2 septembrie 1964 în Beirut) a devenit faimos cu filmul Point Break, apoi prin filmul Speed a căpătat o recunoaștere mondială. Poate cel mai important rol din cariera lui de până acum este însă cel al lui Neo din Matrix.
Dar împreună cu cariera de actor, el a fost basist în trupa Dogstar între 1991-2002 și cel mai recent în grupul Becky.
În spectacolul Entertainment Tonight în 2006, Keanu Reeves a fost inclus în “Top 10 vedete preferate de americani.” La 31 ianuarie 2005, a primit o stea pe Walk of Fame de la Hollywood.
Keanu Reeves Sursă foto: Wikipedia
Keanu este profund interesat de buddism. În plus, actorul are coşmaruri provocate de o fantomă pe care nu a văzut-o decât o singură dată dar care l-a marcat mult.
Vedeta de la Hollywood Kate Hudson Garry, fiica actriţei Goldie Hawn şi a actorului Bill Hudson s-a născut în Los Angeles (California, SUA) la 19 aprilie 1979.
Kate Hudson Sursă foto: Wikipedia
A câştigat Globul de Aur şi consacrarea în anul 2000 pentru cea mai bună actriţă într-un rol secundar din filmul Almost Famous.
Tatăl vitreg al lui Kate este faimosul actor Kurt Russell, pe care îl consideră ca tatăl său. Are origini ungureşti, engleze, italiene şi evreieşti. Practică buddismul.
Kate a declarat că a văzut fantoma unei femei fără faţă de mai multe ori.
Existenţa magie neagre a fost întotdeauna un obiectiv de anchetă în rândul istoricilor. Exisă mai multe teorii, dar care se opun.
Pentru unii descoperirea focului, acum 750 000 de ani, a fost începutul cântecelor şi dansurilor, cum ar fi incantaţii pentru ca spiritele bune să fie cu ei şi să le aducă numai bine. Aşa au ajuns deci vrăjile!
Pentru alţii, desenele găsite în peşterile din timpuri preistorice arată că se făceau acte de magie neagră pentru ca vânătoarea să fie cea mai bună, iar aceste desene datează de acum 125.000 de ani.
Dar în Evul Mediu magia era încă un termen general şi nu se făcea nicio distincţie între o magie bună sau rea. Biserica şi magia conform preoţilor din acele timpuri erau concurente, şi politicile s-au schimbat luptându-se pentru înlăturarea practicilor de vrăjitorie sub ameninţarea de condamnare.
Vrăjitoarele au fost exilate în afara oraşelor, în scopul de a-şi practica magia. Toate actele magice trebuiau să se facă în cea mai mare discreţie din partea clienţilor şi a vrăjitoarelor. Această artă poate fi uneori comparată cu o lucrare voodoo.
În 1450, s-a făcut diferenţa dintre bine şi rău în magie. Magia albă a fost descoperită ca binefăcătoare şi protectoare, în timp ce magia neagră se învârtea în continuare în jurul ideii de a face rău.
Astăzi, magia face încă parte din ceea ce este misterios. Magia neagră foloseşte duhurile dracilor pentru a efectua ritualurile, vrăjile şi a face rele. Această magie intrigă şi înspăimântă. Spre deosebire, de exemplu, de magia albă care nu prezintă riscuri.
Rezultatele magiei negre sunt foarte surprinzătoare şi sunt la fel de periculoase atât pentru client cât şi pentru vrăjitoare. Prin urmare, ar trebui să ştiţi că, iniţial, de cele mai multe ori învăţarea magiei neagre se află în contextul moştenirii. Unii învaţă această artă pentru a efectua o lucrare de întoarcere afectivă.
Într-adevăr, iniţierea fiind lungă cere sacrificii mari. Trebuie să aveţi un anume mod de viaţă pentru a le accepta. Ea este, de asemenea, respectată, deoarece este vorba de o tradiţie şi de o moştenire a civilizaţiilor foarte îndepărtate.
Încă de la începuturile sale, vrăjitoarele cele mai respectate sunt cele care acţionează în cadrul normelor de magie neagră şi cu prudenţă, ca să nu pună în pericol alte persoane decât cele vizate.
Prin intermediul noilor tehnologii, este posibil acum pentru a efectua ritualuri magice sau pentru a corela rezultatele. De exemplu, se pot constata de multe ori fapte diverse, cu rezultate dezastruoase de magie neagră, dar este vorba adesea de vrăjitoare lipsite de experienţă sau prost iniţiate.
Putem învăţa însă, în condiţii de siguranţă magia roşie şi să descoperim receptivitatea sa.
Puterea aceastei magii face ca ea să nu poată fi controlată decât de vrăjitoarele experimentate, iniţiate şi competente. Dacă doriţi să faceţi o vrajă de magie neagră informaţi-vă, mai întâi!!
Evoluţia tehnicii ne permite să avem din ce în ce mai multe informaţii despre aceste practici şi despre vrăjitoare, deci informaţi-le cât mai bine cu putinţă ca să vă poată la rândul lor ajuta.
Şi începeţi prin a cere iniţial un ritual de magie albă pentru a căpăta încrederea ei.
Mulţi oameni acordă o mare importanţă unor lucruri sau evenimente din existenţa lor care le-au adus sau despre care au auzit adesea vorbindu-se că le-ar putea aduce nefericire sau ghinion.
Sursă foto: Wikipedia
Istoria este plină de exemple şi de întâmplări ciudate. Iată câteva motive pentru a reflecta la unele lucruri de care să vă feriţi:
Actorul britanic Patrick Stewart (născut la 13 iulie 1940 Mirfield, West Yorkshire, Marea Britanie), cunoscut pentru rolul său ca Jean-Luc Picard din Star Trek: The Next Generation și în cel al profesorului Xavier în filmele din saga X-Men, a declarat că a fost înspăimântat atunci când şi-a dat seama că o fantomă se găsea pe aceeaşi scenă cu el, în timp ce juca în piesa de teatru Aşteptându-l pe Godot.
Cu toate astea, publicul nu a văzut nimic supranatural pe scenă…
Mandy Seabrook este o poveste remarcabilă despre o fantastică revenire la viață care a condus la dovezi pe care nimeni nu s-ar fi așteptat să le găsească.
Mandy îşi aminteşte despre o viață petrecută în trecut când era destul de tânără pentru a vorbi. Îşi aminteşte crâmpeie dintr-o altă copilărie trăită pe această planetă.
Mulţi copii sunt acuzaţi de vrăjitorie în Africa, susţine agenţia ONU pentru copii. Orfanii şi persoanele cu handicap sunt cele mai expuse riscului.
Un nou raport UNICEF avertizează că copiii acuzaţi de a face vrăjitorie sunt adesea bătuţi, arşi sau chiar omorâţi.
Cercetările au arătat că credinţa că un copil poate face vrăjitorie este relativ recentă. Într-adevăr, acum 10 – 20 de ani, harul de a face vrăjitorie era atribuit în principal femeilor în vârstă.
Raportul ONU arată că creşterea numărului de copii vulnerabili, care sunt victime ale unor astfel de abuzuri este legată de urbanizarea tot mai mare de pe continent şi de războaie.
UNICEF a spus ca nu ar putea face multe împotriva acestei credinţe şi că nu va încerca să o elimine. Dar consideră că violenţa împotriva copiilor nu se poate accepta şi că va face tot posibilul pentru a o împiedica.
Cel mai mult acuzaţi de vrăjitorie sunt băieţii cu vârste cuprinse între opt şi paisprezece ani.
În afară de a fi bătuţi şi arşi, există practica de a turna ulei în ochii copiilor sau în urechile lor, de a exorciza “spiritele rele” care i-au invadat conform practicienilor tradiţionali.
Se spune că unii predicatori evanghelici au înrăutăţit situaţia prin organizarea de ceremonii de exorcizare foarte scumpe. Unul dintre ei a fost arestat recent în Nigeria. Omul a cerut 250 de dolari de şedinţă clienţilor săi.
Nu există niciun studiu cuprinzător asupra fenomenului care să permită să se măsoare cât de comune sunt acuzaţiile de vrăjitorie.
Totuşi, conform biroului regional din Africa de Vest şi din Africa Centrală, UNICEF susţine că mai mult de 20 000 de copii au fost acuzaţi de vrăjitorie în capitala congoleză Kinshasa.
Copiii în cauză sunt adesea bătuţi şi alungaţi din casele lor, mai susţine BBC.
Michel de Nostradamus s-a născut în decembrie 1503 la Saint Remy, în Provence (Franţa). Crescut într-o familie înstărită, a trăit într-o epocă agitată de religie, politică şi medicină.
Biserica catolică se afla în perioada sa represivă cu Inchiziţia. Aproape peste tot soldaţii hărţuiau şi arestau pe oricine după bunul lor plac. Cei care erau în dezacord cu Biserica trebuiau să evite orice contact cu preoţii inchizitori, care îi considerau pe creştini drept nişte eretici.
Nostradamus era de origine evreiască, ceea ce-l făcea din start suspect în faţa Inchiziţiei, care îi urmărea cu înfocare pe evrei pretutindeni. Astrologia şi alchimia erau interzise. Cât despre profeţie, era considerată eretică de către Biserică.
Viaţa lui a fost neîncetat ameninţată. Originalitatea conduitei sale şi ideile sale îl făceau să fie mereu pe drumuri pentru a scăpa de autorităţi. Încă din tinereţea sa, familia lui l-a învăţat artele alchimiei. El avea mari atracţii pentru matematică şi astrologie. Pentru a putea trăi corect, tatăl său a insistat ca el să studieze medicina la universitate. În 1525, şi-a trecut examenele cu succes şi a părăsit Montpellier pentru a combate ciuma care făcea ravagii în Europa. Dar metodele sale de lucru erau considerate scandaloase pentru acea epocă. El practica o medicină apropiată de cea actuală. Întotdeauna avea asupra sa o pastilă gata de topit sub gură şi hainele lui erau permanent pregătiţi. Nostradamus a îngrijit mii de bolnavi care s-au vindecat şi, mai important, nu a luat boala teribilă.
În 1529, epidemia a slăbit în intensitate şi el a putut să se reîntoarcă la universitate pentru a-şi da doctoratul. În faţa succesului său în calea ciumei, a obţinut un post de profesor şi a predat medicina la Facultate timp de trei ani. Dar autorităţile religioase îl ameninţau pentru practicile lui medicale care nu erau conforme cu practica medicală curentă. Nostradamus a fost nevoit să-şi abandoneze scaunul de profesor şi a plecat să se lupte cu ciuma… Ca medic, şi-a riscat viaţa în permanenţă, dar a putut salva mii de oameni.
Nostradamus era de asemenea un fin expert în arta culinară, având o mare preferinţă pentru prăjituri. A fost primul care a dezvăluit secretul fabricării prăjiturilor!
În 1537, pe când Nostradamus era considerat ca unul dintre cei mai mari vindecători din epoca sa, familia lui a fost lovită de ciumă. În pofida eforturilor sale şi ale tratamentelor pe care le-a pus la punct, tot cei apropiaţi lui au murit. Pentru el a fost o mare încercare. A fost obligat de a părăsi Provence plecând în Italia, căci populaţia l-a denunţat Inchiziţiei. Timp de şase ani a scăpat de urmăritorii săi. După care începe noua sa viaţă de profet. În foarte scurt timp a obţinut reputaţie în întreaga Europă, ca un om care putea citi viitorul. Era privit la curţile regale şi a sfătuit chiar şefii statelor asupra conducerii lumii.
Interesul său pentru magie şi filosofie ermetică, arată că, pentru Nostradamus, natura umană este divină. A studiat mult timp ocultismul şi a făcut unele practici. În Sicilia, a avut contacte cu misticii sofişti şi a făcut experienţe cu diferite substanţe psihotrope, cum ar fi miezul de nucşoară, care dizolvă barierele conştiinţei. Asta l-a purtat în stări de transă în timpul cărora şi-a citit profeţiile.
Nostradamus
Transa este o stare profundă în meditaţie. Ea survine la capătul unei lungi practici, ajutată de metode magice. Filosofia lui Nostradamus combina magia şi medicina care vizau să îngrijească interiorul corpului graţie puterilor spiritului.
Apa şi lumina erau principalele sale două unelte de lucru. O lumânare aprinsă dădea punctul de plecare al transelor sale. În acest mod vedea viitorul în aura flăcării. Uneori se servea de un bazin din cupru umplut cu apă pus pe un trepied. Se aşeza el-însuşi pe trepiedul din cupru pentru a evita să fie cuprins de somn în cursul transelor sale hipnotice. Picioarele trepiedului formau acelaşi unghi ca cel al piramidelor din Egipt. La începutul transei, el pronunţa anumite incantaţii: <Căldura profetică se apropie ca razele soarelui aruncând influenţe asupra corpurilor elementare şi neelementare (…)>. Apoi introducea o singură frunză de dafin în bazinul umplut cu apă şi ungea tivul tunicii sale, apoi piciorul. Transa sa putea să dureze şi toată noaptea.
În 1564, Nostradamus a atins culmea celebrităţii sale şi în iunie 1566, pe când revenea de la Ambasada din Arles, a fost cuprins de o gută severă. Ştia că sfârşitul său era aproape şi a stabilit un ultim testament; patul său a fost transportat, conform instrucţiunilor sale, în camera pe care o preferă: biroul aflat la etajul casei sale. La 1 iulie, a privit ultimele sacremente. În ultima noapte, a cerut să fie lăsat singur. Ajutorul şi prietenul său, Chavigny, l-a întrebat dacă se va trezi a doua zi. Profetul i-a răspuns: <Nu mă vei mai găsi viu în zori>.
A doua zi, l-a găsit într-adevăr mort, aşa cum a prezis. A fost pus în poziţie verticală într-un zis al bisericii Cordeliers din Salon-de-Provence, aşa cum a menţionat în ultimele sale dorinţe, <pentru ca niciun laş imbecil să-mi profaneze mormântul>.
Cuvântul profan are mai multe înţelesuri:
– 1. Cei care stau în afara templelor
– 2. Cei care stau departe de un loc sfinţit
– 3. Cei care sunt departe de cult
Virgilius în Eneida spune despre sibila că s-a adresat cu următoarele cuvinte:
departe, rămâneţi departe, voi cei profani – striga sibila – nu vă apropiaţi de dumbrava sfântă.
Tot legat de cuvântul profan avem derivarea lui: a profana. A profana înseamnă a-ţi bate joc de ceva religios, a strica ceva religios, a dărâma temple sau o biserică şi multe altele. Seneca spune în epistolele sale că atunci când Anaxagoras s-a îndoit de zei cărţile sale au fost arse iar el a fost alungat din cetate. În Corpus Hermeticum se spune că: marea boală a sufletului este tăgăduirea zeului.
Astfel că, pentru antici, a nu crede în zei era ceva rău. Dar să analizăm ce s-a întâmplat cu oamenii profani conform scrierilor antice. Titus Livius ne spune că odată regele Pyrrus a coborât cu corăbiile sale în Sicilia. El a devalizat tezaurul Proserpinei şi l-a încărcat pe o corabie. Ce s-a întâmplat? Ne spun anticii. A pornit deodată o furtună năpraznică iar nava care avea depozitată comoara a eşuat tot în Sicilia pe ţărm.
De asemenea, Ovidiu ne vorbeşte şi despre Niobe care i-a înfruntat pe zei. Toţi cei 14 copii ai Niobei au fost săgetaţi de zei. Arahne a fost transformată de Athena în păiajen pentru că i-a înfruntat pe zei. Exemplele pot continua. Anticipând căderea religiei antice egiptene în Corpus Hermeticum se spune:
Va veni o vreme când va părea că egiptenii şi-au adorat zadarnic zeii. Divinitatea va părăsi pământul şi se va întoarce în cer, părăsind Egiptul. Veneticii vor umple pământul şi nu numai că lucrurile sfinte şi vor fi lăsate în părăsire, ci religia, credinţa şi adorarea zeilor, vor fi oprite şi pedepsite de lege. Egiptul va cădea în apostazie.
Dar lucrurile nu se vor opri aici, spun textele sacre: Va fi chiar primejdie de moarte pentru cei care vor rămâne credincioşi religiei şi inteligenţei.
Atena Sursă foto: Wikipedia
Spiritele rele se vor arunca asupra oamenilor şi îi vor împinge la ticăloşii fără de sfârşit.
O, nefericită despărţire a zeilor de oameni! Atunci vor mai rămâne doar îngerii răi, care vor purcede să se amestece cu josnicul neam omenesc, va pune mâna pe el îndemnându-l la tot felul de fapte ticăloase; la război, la jaf, la minciună, la tot ce este contrar naturii sufletelor.
Trebuie spus că a face rău este un lucru contrar voinţei divine. Profanatorii legilor sacre, al zeilor sau al religiilor, spun anticii, îşi primesc pedeapsa pentru faptele lor. Tot ce este important este să învăţăm legea divinităţii, a iubirii care ne împiedică să facem rău. Anticii spuneau: primum non nuocere – mai întâi să nu faci rău.
Cert este că în cărţile sacre s-a prevăzut apostazia şi părăsirea de către oameni a credinţei în zei. Acest fapt, spun cărţile sacre, a fost făcut în defavoarea omului care a uitat legea universală a divinităţii: iubirea.
Referindu-ne tot la profani trebuie să adăugăm gândurile lui Pitagora: Să nu ai în privinţa zeilor gânduri sau vorbe necurate.
The Dr. John R. Drish House, cunoscută pur și simplu drept Casa Drish, este un imobil care se găseşte pe o plantație istorică în Tuscaloosa, Alabama, Statele Unite ale Americii.
The Dr. John R. Drish House Sursă foto: Wikipedia
Este o casă reprezentativă, frumoasă, care prezintă la exterior un amestec distinctiv al Renașterii grecești și stilului italian din Alabama. A fost construită în 1837 de către doctorul John R. Drish la marginea oraşului. Acesta a fost unul dintre primii colonişti veniţi din Virginia în Tuscaloosa, unde s-a stabilit în 1822.
Văduv, s-a căsătorit în 1835 cu o văduvă bogată, Sarah Owen McKinney. Până în acel moment era considerat un medic de succes, apoi a lucrat ca antreprenor de construcţii, cu mulţi artizani şi sclavi calificaţi. Ei au executat marea parte a tencuielii clădirii începută la Tuscaloosa, The Drish House şi terminată în 1911, încă intactă.
Casa este foarte mare şi impunătoare, prevăzută cu coloane dorice. A fost renovată şi remodelată în stilul italian înainte de Războiul Civil american, când s-a adăugat un turn de cărămidă cu trei etaje. Coloanele au fost şi ele transformate în ionice şi s-au făcut şi alte modificări.
John Drish a murit în 1867 după ce a căzut de pe o scară, iar soţia lui a decedat în 1884.
Conacul a trecut apoi prin mai multe mâini după moartea lui Sarah Drish, fiind în cele din urmă deținut de către Consiliul Educaţiei din Tuscaloosa, care a deschis în casă Școala Jemison în 1906. Imobilul a continuat să fie folosit ca o școală până în 1925, după care a fost achiziționat pentru a fi utilizat ca un depozit de piese al Charles Turner’s Tuscaloosa Wrecking Company.
În 1940, a fost achiziționat de către Biserica Baptistă Southside, care a adăugat un sanctuar. Dar în cele din urmă, clădirea a fost amenințată de demolare propusă în 1994. A fost însă salvată de Heritage Commission of Tuscaloosa County care a închiriat-o.
Casa s-a aflat într-o stare de degradare avansată până în 2006, când a fost adăugată la “Locuri în pericol” şi restaurată.
La începutul secolului 20 se presupune că a început să fie bântuită şi să se manifeste evenimente paranormale. De pildă, s-a spus că au existat trei incendii în turn când de fapt, în mod real, ele nu ar fi avut loc niciodată. În plus, oamenii au văzut lumini fantomatice ieşind din casa misterioasă.
Relaţia pisicii cu omul vine din vremuri preistorice deşi nu ştim data domesticirii sale. De ce, din toate timpurile, pisica neagră a fascinat şi îngrijorat bărbaţii?
Pisica a fost divinizată de egipteni. Ochii lor care reflectă lumina pe timp de noapte simboliza puterea lui Ra, Zeul-Soare.
Deja, la egipteni, deşi pisica era idolatrizată, pisica neagră a fost considerată a fi un etiopian negru reprezentând Diavolul.
Când creştinismul a fost impus ca religie de stat în Imperiul Roman, pisica nu a avut însă un caracter divin, dar fantasmele au rămas în mintea populară şi pisica a devenit o creatură satanică, mai ales dacă era neagră.
În timpul secolelor XII şi XIII, pisica neagră a suportat atacurile unei fobii faţă de demoni şi vrăjitoare. Simplul fapt de a deţine o pisică neagră te putea aduce în situaţia de a fi acuzată de vrăjitorie.
Convingerile malefice s-au axat extrem pe pisicile negre, în mod special!!
Pisica neagră, sluga sau încarnarea Diavolului
În Evul Mediu, o legendă raportată de către Césaire Heisterbach a relatat moartea unui om bogat în palatul său. În public se găsea un preot rău, asistat de un diacon, care, spre deosebire de preot, era un om bun.
Deoarece nu era orbit de înclinaţiile sale rele, diaconul a putut vedea o scenă invizibilă pentru alţii. Într-adevăr, el a văzut că pisicile negre au înconjurat patul muribundului, care a strigat: “Ai milă de un om sărac; alungă aceste pisici! ”
Deodată, un etiopian negru a înfipt un cârlig în gâtul muribundului care şi-a dat apoi sufletul. Aici, Diavolul este încarnat de credinţa străveche etiopiano- egipteană în care pisicile negre sunt acoliţii lui. Astfel a fost reprezentată moartea unui om în Evul Mediu condamnat la iad.
Saint Louis de Anjou, în timpul captivităţii sale în Barcelona, a fost atacat la un moment dat de o pisică neagră mare, reprezentând Diavolul.
În ceremoniile negre din Evul Mediu, Diavolul se întrupează în pisică neagră, care este adorat de o adunare de discipoli care îl înconjoară şi-i sărută organele genitale.
pisica neagra
Diavolul care însoţeşte moartea
În conformitate cu o legendă, Gaufridi, inchizitor de Carcassonne, a fost găsit mort în patul său, înconjurat de două pisici negre.
Césaire Heisterbach povesteşte că într-o mănăstire, un porumbel cocoţat pe umerii unui călugăr pe moarte, este atacat de o pisică neagră. Pisica neagră este aici asimilată cu Diavolul, care ascunde sufletul de moarte. Este opoziţia răului şi a porumbelului nevinovat.
Pisică neagră cauzatoare de moarte
O altă legendă belgiană din secolul al XII-lea, face aluzie la cochetăria unei fete care a acceptat oferirea unui ornament de către Diavol şi care avea aspectul unei pisici negre pentru a merge la o nuntă. Diavolul, care a trecut în jurul gâtului femeii, a strangulat-o.
La înmormântarea fetei, sicriul a fost atât de greu încât chiar şase persoane nu-l puteau ridica. Apoi, oamenii au deschis sicriul cu nelinişte. Acesta conţinea mai mult de o pisică neagră, care imediat au fugit.
Un pescar care a promis să ofere un peşte lui Dumnezeu şi nu a putut, a pescuit în plasele sale un pisoi negru pe care l-a dus acasă pentru a-i vâna şoareci. Dar pisica a strangulat întreaga lui familie!!
Pisica neagră sacrificată
Pisica neagră a fost, de asemenea, o victimă a oferită drept sacrificiu Satanei.
În Scoţia, ritualul de “taghairm” consta din a da Diavolului, pisici negre în exclusivitate, care erau prăjite de vii. Atras de ţipetele felinelor nefericite, Satana apărea sub forma unei pisici şi împlinea dorinţele participanţilor, în special, le dădea puterea de a deveni invizibili …
Din secolul XII şi până în secolul al XVII-lea, au avut loc festivaluri tradiţionale în Metz, Melun sau Paris, unde pisicile negre erau arse de vii în coşuri aruncate în focuri uriaşe. Diavolul trebuie să sufere!
Pisica neagră şi vrăjitoarele
În cazul în care Diavolul ia adesea aspectul unei pisici neagre, vrăjitoarele sunt, de asemenea, asociate cu pisica neagră. Vrăjitoarele-l înconjoară!
O legendă pretindea că ele aveau o a treia mamelă ca să-şi alăpteze pisica de companie. Şi că împărţeau cu pisicile lor puterile pe care le acorda Diavolul. Unele le lăsau pe pisici să le sugă sângele.
Vrăjitoarele se adunau la anumite date care corespundeau cu faze specifice ale Lunii.
Ceremoniile erau conduse de Demon întrupat într-o pisică neagră mare.
În secolul al XII-lea, unele credinţe susţineau că vrăjitoarele se transformau în pisici pe timpul nopţii, că intrau pe ferestre sau coşurile caselor scoţând strigăte înfricoşătoare şi că agresau copiii.
Potrivit unui document din 1584 intitulat “Feriţi-vă de pisică”, o vrăjitoare se putea transforma într-o pisică de nouă ori. Se spune că pisicile au nouă vieţi.
O legendă precizează că la Vernon, vrăjitoarele transformate în pisici negre, se adunau într-un castel vechi. Într-o noapte, patru tineri au intrat în castel, şi la miezul nopţii, au fost atacaţi de o duzină de pisici. S-au luptat cu ele şi au avut multe răni. În ziua următoare, în cartier, mai multe femei purtau pe trupurile lor semne de leziuni de la pisici.
Cu toate acestea, imaginea pisicii neagre nu a fost întotdeauna negativă.
Pisica neagră reabilitată
Deşi a fost temută pe tot parcursul Evului Mediu, pisica a fost considerată, de asemenea, un animal folositor. Nu numai că prinde şoareci, dar i se recunosc şi celelalte virtuţi, uneori supranaturale.
Puterea pisicii negre asupra elementelor
În Evul Mediu, deşi pisica neagră era temută, nu era întotdeauna neapărat dăunătoare. De exemplu, marinarii care au folosit pisici pe bordul navelor lor, pentru a lupta împotriva şobolanilor şi şoarecilor, aveau un mare respect pentru ele. În cazul în care un om furios îşi permitea să arunce peste bord o pisică neagră, credea cu o mare anxietate că acest lucru putea declanşa mânia elementelor negative.
Marinarii credeau de asemenea, că plasate pe punte, în caz de mare calmă, ele puteau contribui la stârnirea vânturilor.
Virtuţi exorciste şi terapeutice ale pisicii negre
În mintea populară din Evul Mediu, pisica avea o imagine destul de nocivă: a purta blana unei pisici te făcea să slăbeşti, a mânca creierul unei pisici intoxica şi te făcea nebun. Pisica era adesea folosită în medicină: conform manuscriselor kiramidilor, în secolul al XII-lea, testiculele pisoiului negru amestecate cu sare speriau demonii şi o inimă de pisică neagră ataşată la braţul stâng amorţea orice durere.
Pisica neagră ca animal de companie
Dacă practicile cu adevărat crude împotriva pisicilor negre s-au perpetuat până la mijlocul secolului al XVIII-lea, s-a văzut o schimbare a mentalităţii generale care a început să arate mai multă sensibilitate faţă de aceste animale drăguţe de companie.
Doamna de La Sabliere, prietenă cu fabulistul francez La Fontaine, s-a hotărât să scape de pasiunea ei pentru câini, înlocuindu-i cu pisici negre şi a fost în cele din urmă cucerită de aceste animale.
Mai mult decât atât, deşi în Occident se credea că Diavolul s-a întrupat în pisică neagră, acest lucru nu s-a întâmplat la musulmani, pentru care pisica a fost un animal respectabil care păzea casa, fie că era neagră sau avea alte culori.
Profetul Mohammed a fost un prieten al pisicii şi avea, se pare, o pisică care dormea pe mantia lui. Prefera mai degrabă să o taie decât să deranjeze pisica.
În Maghreb, câinele negru este cel care poartă ghinion! Câinii rămân în afara casei, în timp ce aceeaşi pisică neagră este un oaspete privilegiat.
Pisica neagră aduce noroc
Pisica poate fi considerată ca purtătoare de noroc: o legendă din Bretania de Jos (Franţa) spune că orice pisică neagră posedă întotdeauna un fir de păr alb, care serveşte drept talisman celui care ajunge să verse o lacrimă.
În munţii Vosgi, se crede că laba stângă a unei pisici neagre, ascunsă în tolba unui vânător, îl împiedică de a vedea vânatul!
Cei mai superstiţioşi cred că dacă o pisică neagră le traversează calea, le-ar putea aduce ghinion!
O mişcare surprinzătoare vine din partea Guvernului Teritoriului de Nord din Australia care a decis să renunțe la o lege veche de secole, care interzicea tarotul și vrăjitoria.
Această lege, care data din 1735 și care era moștenită de la Marea Britanie, rămăsese în vigoare pe teritoriul australian şi crea mari prejudicii de imagine unei ştiinţe milenare.
În temeiul acestei legii, orice vrăjitoare sau clarvăzătoare care practica această meserie risca un an de închisoare. Dar acum, australienii au renunţat la o nedreptate de secole şi practic au legalizat vrăjitoria şi ghicitul în cărţile de tarot.
Acest website foloseste cookie-uri proprii si ale tertilor pentru a furniza vizitatorilor o experienta mult mai buna de navigare si servicii adaptate nevoilor si interesului fiecaruia. AcceptăRespingeCitește mai mult
Politică de cookie-uri
Privacy Overview
This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these cookies, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may have an effect on your browsing experience.
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. This category only includes cookies that ensures basic functionalities and security features of the website. These cookies do not store any personal information.
Any cookies that may not be particularly necessary for the website to function and is used specifically to collect user personal data via analytics, ads, other embedded contents are termed as non-necessary cookies. It is mandatory to procure user consent prior to running these cookies on your website.
