Superba actriţă latino-americană Eva Longoria a comis-o! Scena incendiară a avut loc pe platourile de filmare ale serialului Desperate Housewives când actriţa Teri Hatcher şi-a depus săruturile de foc pe buzele senzuale ale frumoasei Eva.
Un sărut lesbian plin de promisiuni şi plăcere… Dar Eva este o mare specialistă în asemenea scene, putem spune. O altă parteneră de-a ei a fost şi Kate del Castillo în serialul Carlita’s Secret.
https://www.youtube.com/watch?v=L3EvKsEQwAk
Arheologii ruşi au descoperit în peninsula Camceatka câteva roci unde se găsesc tot felul de maşinării. Problema este că acestea sunt estimate la 400 de milioane de ani!
Sau ar putea fi artefacte ale unor fiinţe marine care au trăit în acele timpuri? Ce metal ar putea să reziste atât de mult timp într-un mediu ostil, umed?
https://www.youtube.com/watch?v=wpRvGlluKWg
Găuri misterioase apar dintr-o dată şi provoacă pagube uriaşe, chiar decese de oameni şi animale. De ce se petrece acest fenomen îngrijorător?
Ele au fost reperate în Europa, America de Nord, Australia şi Rusia. Practic, niciun continent nu a scăpat de urmările acestui fenomen greu de explicat de către oamenii de ştiinţă.
https://www.youtube.com/watch?v=kkTVtOZ_yT0
A avut ambiţia de a cuceri întreaga lume, iar armata lui a mărşăluit până la periferia Europei. Nimic nu părea să poată opri armata cea mai redutabilă din timpul său…
Gingis Khan a intrat în Istorie şi a devenit unul dintre cei mai mari cuceritori din toate timpurile, o adevărată legendă. Pentru soldaţii lui era Fiul Cerului, aproape un zeu în timp ce pentru adversarii lui, un cavaler al Apocalipsei.
În Polonia sec. XIII, o armată de polonezi şi de teutoni germani veniţi din Silesia s-a întâlnit pentru prima oară cu trupele mongole războinice ale lui Gingis. Toată Europa a început să tremure deoarece europenii nu au mai văzut niciodată un duşman atât de temut de la hunii lui Attila.
Pentru a-şi consolida puterea, Gingis Khan şi-a restructurat radical armata, dar fără a ţine cont de afiliaţiile tribale. Pe cei mai fideli luptători ai lui i-a plasat în fruntea a 1.000 de soldaţi, dându-le titlul de seniori de Mijloc.
Structura armatei lui era solidă, complexă şi drastică pentru mulţi, misterioasă. Gingis avea o gardă personală de 10.000 de soldaţi de elită, toţi fii sau rude ale unui frate sau aristocrat mogol, prin care îşi asigura supunerea familiilor lor. Cu această armată, spera să cucerească lumea.
Pe adevăratul său nume Destiny Hope Cyrus, fiica cântăreţului de muzică country Billy Ray Cyrus este o mare provocatoare. Adoră sexul şi să fie în prim planul bârfelor.
S-a născut la 23 noiembrie 1992 la Nesville, Tennessee, S.U.A.. Actriţa a avut recent, timp de un an, o relaţie cu Patrick Schwarzengger.
În mai 2015, în timpul unui interviu acordat Associated Press, ea a declarat că nu toate relaţiile sale au fost heterosexuale. Miley a mai spus privitor la sexualitate: „Sunt gata să iubesc pe oricine care mă va iubi pentru ceea ce sunt! Sunt deschisă.”
Iar într-un alt interviu, pentru revista Elle, ea a afirmat că se identifică ca fiind pansexuală.
Lui Miley îi place să provoace şi să îmbrace haine foarte sexy. Ea susţine că scandalurile care o înconjoară o ajută să se afirme. În aprilie 2013, a apărut nud şi într-un stil punk pe coperta de la V Magazine, iar în septembrie pe cea de la Rolling Stone.
Pădurea de piatră de la Sihilin este una dintre minunăţiile lumi, un mister. O formaţiune carstică localizată în Sihilin Yi Autonomous County din provincia chinezească Yunnan, la aproximativ 120 km de capitala sa, Kunming.
Stâncile care răsar din pământ sunt asemenea stalactitelor, în multe zone dând iluzia minunată a unei păduri de piatră.
Această teză conspiraţionistă este vechiculată de mişcările creştine americane şi de altele. Este vorba de o versiune a Apocalipsei integrând tehnologii de vârf ale epocii noastre. Este aspectul cel mai frapant al proiectului Blue Beam al cărui scenariu este scris în Biblie.
Proiectul Blue Beam al NASA ar prezenta o strategie în patru faze pentru a impune religia noii vârste cu Antichristul în capul său. În urma acestei formulări religioase, se ascunde un plan ştiinţific, care pune în aplicare tehnologii spaţiale de vârf.
Conform acestei teorii conspiraţioniste o religie mondială unică va constitui chiar fondarea noii ordini mondiale, fără de care nu se poate concepe un control mondial. O teocraţie trebuie într-adevăr să dispună de o religie şi de un salvator unic pentru a impune un cult unic. Proiectul tehnologic Blue Beam ar viza deci de a înşela lumea printr-o mistificare high-tech.
Prima fază
Prima fază a proiectului Blue Beam urmăreşte de a distruge toate cunoştinţele arheologice, religioase şi concepţiile ştiinţifice clasice. Noile descoperiri vor demonstra oamenilor eroarea fundamentală a doctrinelor religioase tradiţionale. Această falsificare a informaţiei ar avea drept scop de a convinge toate popoarele că învăţăturile lor religioase au fost prost interpretate şi deturnate de secole.
Este vorba deci o fază de pregătire psihologică vizând de a distruge fundamentele religioase tradiţionale. Teoriile conspiraţioniste pregătesc de fapt terenul unei religii mitico-ştiinţifică care va domina lumea şi va îngloba toate credinţele (inclusive ateismul) într-o mişcare foarte puternică de gândire mondialistă.
Această fază constă din a trage violent anumite iluzii populaţiile, de a le face să nu mai fie sigure şi de a le suprima toate reperele, pentru ca în fine să li se ofere singura adevărată religie care va reconcilia, ajuta şi va împaca lumea. Va fi vorba de un fel de religie unitară absorbind toate disciplinele şi toate curentele de gândiri într-o paradigmă foarte largă şi în care toţi îşi vor găsi locul. Va fi echivalentul ideei de Ştiinţă din Grecia Antică, cu singura diferenţă că nu se va naşte dintr-un context cultural şi va fi implantată artificial sau impusă după o profundă destabilizare psihică a populaţiilor.
A doua fază
A doua fază a proiectului Blue Beam va privi o gigantică punere în scenă spaţială cu ajutorul hologramelor optice şi sonore în trei dimensiuni, o proiecţie de laser de imagini holografice în diverse locuri din lume. Fiecare va privi o imagine în acord cu credinţa dominantă din ţara sa. Noua Voce a lui Dumnezeu va vorbi în toate limbile şi fiecare om de pe planetă va auzi clar cuvintele condiţiei sale culturale şi religioase.
Spectacolul spaţial, adică proiecţia imaginilor holografice pe cer va fi utilizat pentru a stimula sfârşitul timpului printre naţiuni. Popoarele vor fi martore ale unor scene reprezentând profeţiile datorită unei vaste reţele de sateliţi, aproximativ la 100 km deasupra Terrei.
Scopul acestor reprezentări scenice este de a face să apară în ochii lumii un nou Christos, noul mesia Maitrey de care vorbesc sutra buddhiste. Proiectul Blue Beam va dispune de o stratagemă atât de perfecţionată încât va face ca un număr considerabil de persoane să plonjeze într-o stare de visare qvasi extatică, făcându-le să intre într-o realitate de substituţie.
Proiectul Blue Beam – venirea lui Mesia – va pretinde că va fi încununarea vechilor profeţii, evenimentul major al ultimilor 2000 de ani. În fond, el va fi un film celest traducând simultant un mesaj de dragoste în toate limbile şi dialectele planetei. Cu această animaţie virtuală şi sunetul provenind chiar din spaţiu fidelii diverselor credinţe, puternic impresionaţi, vor fi martorii revenirii salvatorului lor ca o realitate trăită.
Apoi proiecţiile lui Iisus, Mahommed, Buddha, Krishna etc. se vor metamorfoza în mod miraculos într-o singură figură după ce se va fi explicat misterul revelaţiilor religioase şi dezvăluirea lor. De fapt, această divinitate unică, va fi antichristul care va explica faptul că diferenţele scriiturilor clasice au fost prost interpretate şi neînţelese, precum şi că vechile religii sunt vinovate de a fi împins oamenii contra oamenilor. Această enormă mistificare va avea drept efect de a genera o dezordine socială, politică, culturală şi religioasă.
Faza a treia
A treia fază a proiectului Blue Beam va combina telepatia cu electronica, sistemele de emisie, de recepţie în care undele ELF, VLF şi FL vor putea atinge fiecare persoană în interiorul conştiinţei sale în vederea de a crede că este chiar propriul său Dumnezeu care îi vorbeşte din profunzimile sufletului său. Asemenea raze trimise prin sateliţi se pot amesteca cu gândirea pentru a forma ceea ce se numeşte gândirea artificială difuză. Astfel de experimente vor avea loc în diferite ţări. În anumite circumstanţe, un impuls la baza frecvenţelor poate produce semnale auditive pentru un singur individ în timp ce va rămâne neauzit de alţii.
A patra fază
A patra fază a proiectului Blue Beam va consta din manifestări supranaturale. Această fază va comporta trei amăgiri diferite, ca să le spunem aşa. Prima va consta din a face oamenii să creadă că va surveni o invazie extraterestră în fiecare mare oraş din lume.
A doua înşelăciune va fi de a-i face pe creştini să creadă că va urma un eveniment minunat sub forma unei intervenţii extraterestre benefice în scopul de a proteja pământenii de un demon nemilos. Scopul acestei manevre va fi de a aduna dintr-o singură lovitură pe toţi opozanţii ordinei mondiale chiar înainte de începutul spectacolului celest.
Al treilea punct al celei de-a patra faze este folosirea globală a tuturor mijloacelor de comunicare modernă pentru a difuza unde vizând de a destabiliza psihic populaţiile prin intermediul mijloacelor de halucinaţii individuale şi colective.
După spectacolul celect şi toate bulversările mondiale pe care le va produce acest eveniment, populaţia mondială va fi pregătită pentru a-l primi pe noul mesia în carme şi oase, un cyber – Rockfeller, pe care îl vom ruga de a restabili ordinea şi pacea cu orice preţ, dar mai ales cu preţul libertăţii noastre individuale. O unitate artificială a popoarelor va permite de a regla problemele urgente. Dar progresiv, faţa tiranică a noii religii mondiale va apărea şi numeroasele persoane se vor trezi.
Controlul Terrei va fi în mâinile unei caste de mari preoţi şi de tehnocraţi nemiloşi care vor acţiona în numele lui Dumnezeu. Ţelul acestei dictaturi la nivel planetar este de a controla toţi locuitorii şi a de exploata globul toate resursele planetei.
Elementele ştiinţifice
Pe plan ştiinţific, această teză conspiraţionistă se bazează pe elementele interesante. De pe 30 de ani, ruşii şi americanii au constituit baze de date gigantice relative la particularităţi fizio-psihologice, la compoziţia anatomică şi electromecanică a corpului uman, cât şi la studiile electromagnetice, chimice şi biologice ale creierului. Aceste baze de date includ totodată limbile şi dialectele tuturor culturilor mondiale. Programele religioase de tip mesianic şi altele ar figura, se spune, în aceste baze. Ori, ansamblul acestor date ar putea fi vechiculate prin sateliţi.
Pe de altă parte, dacă am pune acest spectacol spaţial în paralel cu programului războiul stelelor, vom constata că combinarea radiaţiilor electromagnetice cu hipnoza a făcut obiectul unor cercetări intense. În 1974, cercetătorul G.F. Shapits a spus deja depre acest subiect : Această cercetare a arătat că limbajul vorbit de hipnotizor poate fi transmis deasemenea print-o energie electromagnetică direct într-o parte a creierului uman fără a utiliza mijloace mecanice de recepţie şi de codare, şi fără ca persoana expusă acestei influenţe să poată controla conştient intrarea informaţiei. Se poate deduce că comportamentul voluntar al persoanei a fost substras liberului arbitru.
Psihologul James Mc Connel a declarat : Putem în prezent să combinăm privaţiunea senzorială cu drogurile hipnotice, şi o vicleană manipulare a recompensei şi a pedepsei în scopul de a obţine un control absolut asupra comportamentului unui individ. Va fi atunci posibil de a realiza o rapidă şi eficace spălare de creier care ne va permite de a efectua schimbări importante asupra personalităţii şi comportamentului unei persoane. Această teză merge însă şi mai departe afirmând că un individ nu-şi va alege personalitatea şi că nu există niciun motiv de a crede că avem dreptul de a refuza de a primi o nouă personalitate dacă vechea este judecată “antisocială”. Aici se anunţă ideologia unei puternice şi subtile tiranii care va implica faptul că vechile moduri de a gândi, de a se comporta şi de a-şi elabora credinţa sa religioasă vor fi considerate ca depăşite, incorecte şi antisociale.
În cartea sa “Corpul electric”, laureatul cu Nobel, Robert Baker descrie o serie de experienţe demonstrând că vom auzi şi înţelege mesaje transmise dintr-o cabină de izolare, prin audiogramă cu pulsuri micro-unde analogice vibraţiei unui cuvânt transmis în creier. Omul de ştiinţă a dedus că un asemenea sistem are o aplicare evidentă pentru a acoperi operaţii destinate de a împinge spre nebunie o ţintă umană cu ajutorul unor voce necunoscute sau pentru a da ordine nedetectabile unui ucigaş programat.
Cartea lui James C. Lynn, apărută în 1978 şi intitulată Efect şi Aplicaţia Micro-undelor Auditive, descrie de asemenea cum vocile auzibile pot fi direct difuzate în creier. Aceste micro-unde vor putea fi folosite totodată pentru a arde pielea, a creşte efectul drogurilor sau a afecta funcţionarea creierului. Aceste efecte au fost toate recunoscute oficial de CIA, la 21 septembrie 1977, în timpul unei mărturisiri care a avut loc în faţa Comitetului de Sănătate şi de Cercetare. Doctorul Sidney Gottlieb, care conducea programul MK-Ultra în acea epocă a fost constrâns de a admite cercetările CIA în vederea de a descoperi tehnici afectând organismul uman cu ajutorul mijloacelor electronice. Aceste arme ar putea fi utilizate din spaţiu pentru a atinge o persoană oriunde pe suprafaţa Terrei.
În decembrie 1980 în ziarul US Navy sub titlul Noua Bătălie Mintală, locotenent, colonel John Alexander scria: Mai multe exemple arată domeniile unde au fost înregistrate progrese. Transferul de energie dintr-un organism în altul, capacitate de a vindeca sau de a genera o boală prin transmisie la distanţă, acest lucru va induce suferinţa sau moartea fără nicio cauză vizibilă, modificarea comportamentului prin intervenţie telepatică ce comportă capacitatea de a induce stări hipnotice de la o distanţă 1000 km. Posibilitatea de hipnoză prin telepatie prezintă mari posibilităţi. Această putere poate permite agenţilor de a fi programaţi fără de a avea cunoştinţe de programarea lor. Dacă este posibil de a însămânţa gânduri artificiale în populaţii prin satelit, atunci este posibil controlul mintal al întregii planete. Singura rezistenţă a unui individ va fi de a verifica constant motivaţia care este în spatele planului gândirilor sale şi de a nu acţiona sub impulsul ideilor pe care el le consideră străine criteriilor sale morale, ideologice şi religioase. Dar, o dată în plus, este înţelept de a admite că televiziunea, publicitatea şi educaţia moderna şi diversele tipuri de presiune socială sunt utilizate pentru a deforma şi manipula referinţele noastre morale şi filozofice. Informaţiile expuse aici pe aceste diverse feluri de tehnologii ar putea fi considerate de unii ca ridicule căci ele nu cadrează cu viziunea lor despre realitate. Dar unele persoane cred încă că Terra este plată.
Dar de ce s-ar ascunde de unii descoperirile revoluţionare bio-medicale care ar permite de a vindeca numeroase boli zise incurabile astăzi? De ce s-ar ascunde procedeele energetice cu costuri scăzute şi nepoluante? De ce să se discrediteze metodele agricole care respectă mediul sau realităţi astrofizice? De ce pare orchestrală la nivel mondial o pauperizare generală? De ce nu se recunoaşte nocivitatea vaccinurilor şi uzajul care s-a produs pentru a se implanta AND sintetic programabil? Există oare o manipulare psihotronică mondială?
Totuşi, proiectul Blue Beam suferă în diferitele prezentări de incoerenţe ştiinţifice sau logice. Proiecţii holografice la 100 km deasupra capetelor noastre nu vor perceptibile decât de o infimă parte a populaţiei, cea care pur şi simplu nu se găseşte sub o pătură de nori. Din punct de vedere al tehnologiilor actuale, un asemenea demers este realizabil dar de ce s-ar imagina o asemenea punere în scenă când au existat metode mai simple şi mai puţin costisitoare pentru a impresiona oamenii? Marile manipulări mentale de grupuri datează din anii 50, prin proiectele MK-Ultra.
O voinţă militaro-politică ar putea oare pune în practică o asemenea maşinaţie? Există o conspiraţie mondială? Mondializarea accentuată crează dependenţă şi monopolul unor grupuri de presiune cu semnificaţii internaţionale, legături între ele şi indivizi.
Astăzi, se admite existenţa unor fonduri secrete, considerându-se secretul militar ca o necesitate asupra căruia nu se prevede nicio formă de anchetă. Să nu uităm de progresele morbide ale ştiinţelor pe care le finanţăm prin banul public şi care ne sperie din ce în ce mai mult.
Un caz ciudat de călătorie în timp este menționat într-o carte de Ron Edwards. În opinia autorului, „În 1932, jurnalistul J. Bernard Hutton și fotograful Joachim Brandt, au fost însărcinaţi să facă un reportaj pe un șantier naval din Hamburg, Germania. S-au dus pe complexul imens, au făcut interviuri cu mai mulți funcționari și muncitori și şi-au încheiat ancheta seara târziu.
Ieşind, cei doi jurnaliști au auzit zgomotul inconfundabil al vehiculelor aeriene și au privit în sus pentru a vedea cerul plin de avioane militare. Apoi au auzit bateriile antiaeriene deschizând focul în timp ce bombele au început să explodeze în jurul lor.
Câteva clipe mai târziu, zona a devenit un adevărat infern cu rezervoare de combustibil care explodau. Depozitele s-au prăbușit sub impactul explozivilor și macarale portuare s-au torsionat ca nişte covrigi.
Hutton și Brandt şi-au dat seama că acesta nu era un exercițiu.
S-au năpustit în mașină, deoarece mitralierele anti-aeriene au început să se alinieze la formarea bombardierelor de deasupra. La poartă, Hutton a cerut unui paznic dacă era ceva ce ar putea face pentru a ajuta, dar li sa spus să părăsească imediat zona.
Hutton și Brandt erau bulversaţi conducând în Hamburg. Cerul devenise negru în timpul atacului, dar acum era clar și oraşul era calm. Străzile pline de viață nu erau săpate de cratere și clădiri erau intacte. Nimeni nu părea îngrijorat revenind acasă de la locul de muncă.
Hutton și Brandt au oprit mașina și s-au uitat înapoi spre șantierul naval. Atunci au primit un alt șoc: nu au văzut nicio dâră de fum ridicându-se spre cer și nicio clădire deteriorată. Ce se întâmplase?
Revenind la redacţie, filmele lui Brandt au fost developate și cei doi bărbați au avut o altă surpriză. Brandt a continuat să facă fotografii în timpul raidului aerian, dar fotografiile sale nu au arătat nimic neobișnuit. Șantierul naval a apărut ca la sosirea lor dimineața. Nu a existat nicio dovadă că o ploaie de bombe de la avioanele inamice au distrus locul, aşa cum au fost ei martori. Serviciul de fotografie a studiat imaginile și s-a întrebat de ce Hutton și Brandt au insistat cu privire la un atac aerian. Nu a luat în serios istoria lor și s-a decis că cei doi s-au oprit probabil la o tavernă pentru a lua câteva pahare înainte de a reveni la redacţie.
Chiar înainte de începerea celui de Al Doilea Război Mondial, Bernard Hutton a fost transferat la Londra. În 1943, a citit o poveste în ziar despre un raid de succes. L-au apucat furnicături pe spate studiând fotografiile. Scena distrugerii era exact cea care îi apăruse în timpul vizitei sale cu Brandt, în primăvara anului 1932.
A existat un lucru diferit – Hutton și Brandt au fost martorii la eveniment cu 11 ani înainte de a se întâmpla „.
Arheologii au descoperit în America centrală vestigiile unui câmp de manioc, prima probă formală a culturii şi consumului acestei rădăcini de către mayaşi.
În ruinele unui vechi sat maya din Salvador, arheologii americani au descoperit un vechi câmp de manioc a cărei organizare a fost remarcabil de bine conservată sub trei metri de cenuşă vulcanică. Chiar dacă specialiştii presupuneau că, pentru a hrăni o populaţie atât de importantă, mayaşii cunoşteau şi consumau rădăcina de manioc, aliment de bază a numeroase populaţii de azi din America, nu fusese niciodată găsită proba.
Dar în iunie 2006, o echipă de la University of Colorado at Boulder, SUA, Payson Sheets, a combinat ravarele şi forarea pentru a sonda solul sitului de la Joya de Ceren. Arheologii au pus astfel în evidenţă resturile unei plantaţii, cu poziţiile şi găurile unde erau plantate tijele. Cenuşa a acoperit spaţiile lăsate de plantele în descompunere. Cercetătorii au putut realiza mulaje şi au descoperit că era vorba de planta numită manioc, plantată în aşa fel încât frunzele puteau să fie în aer liber şi mai multe rădăcini să se dezvolte sub pământ. Acest câmp de manioc vechi de 1.400 de ani tocmai fusese replantat atunci când vulcanul a intrat în erupţie.
Joya de Ceren este considerat ca un Pompei al Americii latine: către anul 600 e.n., erupţia vulcanului Lomo Caldera l-a acoperit cu un strat gros de cenuşă. Sub acesta, satul a fost protejat şi, de la descoperirea sa în 1978, au fost scoase la lumina zilei zeci de clădiri, cât şi rezerve de grâne, ţesături şi acoperişuri din paie, însă niciun rest uman. Un cutremur de pământ care a precedat erupţiei a dat alerta şi a lăsat timp sătenilor de a fugi, abandonând totul în urma lor.
Vrăjitoria continuă să agite sufletele în departamentul Bignona, la sud de Senegal, în Africa. O femeie în vârstă , care s-a născut în Guineea-Bissau, a fost acuzată că a „luat ostatice” 47 de suflete, pe care a vrut să le „mănânce” . Această canibală ar fi beneficiat de ceremonia de circumcizie pentru a intra într-o pădure sacră şi a captura sufletul noilor iniţiaţi, în momentul lor crucial de trecere lor în lumea adulţilor.
„Femeia a reuşit să intre în pădurea sacră, târziu în noapte, spre ora unu dimineaţa. Luată la întrebări de către paznicii locului sacru, la moment dat, femeia a susţinut că dorea să-şi facă nevoile, într-o zonă interzisă pentru femei. Astfel, acesta a fost reţinută până dimineaţă, pentru a fi judecată de către cei înţelepţi. Dezbrăcată, apoi supusă la interogatorii „, spune un post de televiziune local, 2sTV, citat de BBC.
Acuzata nu a putut însă să facă nimic pentru a-şi salva sufletul, fiind chiar acuzată de propria ei fiică, în plus faţă de acuzaţii săi. Este o practică obişnuită. Dar suficient pentru ca această femeie să primească o pedeapsă egală cu pedeapsa cu moartea, fără niciun suflet înghiţit…
Dulce, este un târguşor uitat de lume de aproximativ 900 de locuitori situat în nordul statului american New Mexico în rezervaţia indiană apache de la Jicarilla la 2100m altitudine. Aici se găseşte doar un motel şi câteva magazine. Nu este un oraş turistic şi nu este foarte activ. Conform unora, Dulce adăposteşte un insondabil şi obscur secret în profunzimile mărăcinoase ale locului numit Archuteta Mesa. Se spune că secretul este un laborator de biogenetică fruct al colaborării între guvernul american şi extratereştri unde se efectuează experienţe bizare pe oameni şi animale.
Ofiţerul de poliţie din New Mexico, Gabe Valdez a fost antrenat în misterele de la Dulce după ce a fost sunat pentru a examina o vacă mutilată de pe păşuna ranchului lui Manuel Gomez la 13 mile est de oraş. Gomez a pierdut deja patru animale din cauza mutilărilor între 1976 şi iunie 1978 când o echipă de investigatori incluzându-l pe Tom Adams a sosit la Paris (Texas) pentru a examinat situl incriminat.
Modul în care era ales animalul de misterioşii mutilatori era curios. O experienţă interesantă a fost condusă la 5 iulie 1978 de Valdez, Gomes şi omul de ştiinţă Howard Burgess. Ei au prelevat aproximativ 120 de boi de-ai lui Gomez şi i-au trecut apoi printr-o lumină ultravioletă. Ce au găsit? O substanţă strălucitoare pe partea dreaptă a gâtului, urechii drepte şi a piciorului drept. 
Pentru fiecare animal, s-au făcut prelevări ale zonelor afectate cât şi o prelevare martor. Laboratoarele medicale Schoenfeld de la Albuquerque au analizat aceste eşantioane şi au găsit depuneri semnificative de potasiu şi magneziu. Procentul în potasiu era de 70 ori mai mare decât normal!!
Câţiva cercetători au atribuit mutilările extratereştrilor în OZN-uri. Au fost văzute frecvent maşinării zburătoare în jurul localităţii Dulce. Observaţii de lumini stranii şi alte fenomene aeriene au fost însă raportate de nenumărate ori înaintea descoperirii animalelor mutilate. Circulau de asemenea zvonuri despre o bază subterană extraterestră.
Omul de ştiinţă Paul Bennewitz a fotografiat, în 1980, OZN-uri. El a stabilit, după spusele unei surse, o legătură de comunicare cu cartierele generale subterane de la Dulce. În august 1980, el a urcat pe nişte înălţimi, de unde a parcurs cu privirea zona zisă Manzano de stocare de arme ale bazei aeriene Kirtland. Un raport al incidentului, din 28 octombrie 1980, emis de această bază, menţionează faptul că Bennewitz, a făcut un film cu OZN-uri zburând. El a ţinut o conferinţă la Albuquerque în care a detaliat modul în care a văzut extratereştri pe un ecran video. În aceea perioadă, aceştia îi transmiteau semnale de la o bază situată sub Archuleta Mesa.
Cercetătorul William Moore pretinde că agenţii guvernului au început să se intereseze de activităţile lui Paul Bennewitz şi au încercat să lanseze informaţii false, pentru dezinformare şi a-l descredita. Publicul a prins momeala şi crede că nu există nimic secret în povestea Dulce.
Într-un raport intitulat Proiect Beta, Bennewitz declară că a petrecut doi urmărind urma navei extraterestre, că putea primi în permanenţă semnale video venind la una dintre aceste nave sau de la baza subterană, că a stabilit comunicaţii directe cu extratereştrii prin intermediul unui calculator şi a unui fel de cod hexadecimal cu grafice şi ieşiri imprimantă, că a utilizat fotografii aeriene şi subterane pentru a localiza vasul înarmat cu arme cu raze. El susţine că extratereştrii utilizează înşelătoria şi nu-şi respectă cuvântul. Am intrat oare în lumea crepusculară?
Bennewitz a examinat cazul de răpire al lui Myrna Hansen din New Mexico, care a raportat faptul de a fi fost dusă într-o instalaţie subterană în mai 1980. Pe de ală parte, Christa Tilton din Oklahoma afirmă că a trăit o experienţă de timp lipsă (missing time) în iulie 1987, când, după ce a fost răpită de doi mici extratereştri gri şi dusă pe nava lor aflată pe o parte a muntelui, a întâlnit un bărbat îmbrăcat într-un combinezon roşu de tip militar. A fost condusă într-un tunel garnisit cu controale de securitate informatizate şi camere video. Ea povesteşte că a împrumutat un vehicol de transport către o altă zonă unde a fost pusă să meargă pe un fel de balanţă cuplată la un ecran de calculator. Maşina i-a dezvăluit imediat o hartă de acces în timp ce ghidul său i-a precizat că au părăsit nivelul unu al unei construcţii care cuprindea şapte niveluri. Christa a mărturisit că a atins nivelul cinci unde a văzut o navă extraterestră cât şi entităţi de tipul micuţilor gri în unele locuri.
Într-o sală mare ea a văzut captoare informatizate legate la braţe plonjând în rezervoare mari printr-un sistem de tuburi. Christa a remarcat un bâzâit, un miros de formol şi avea impresia că în rezervoare era mişcat un lichid. Nu i s-a arătat conţinutul. Ea a făcut desene la majoritatea a ceea ce afirmă că a fost martor în timpul răpirii sale.
Aceste rezervoare sunt de asemenea descrise într-o serie de hărţi numite Documentele Dulce, care au fost furate de la baza subterană Dulce alături de peste 30 de fotografii alb negru şi bandă video. Misteriosul ofiţer de securitate care a dezvăluit aceste documente pretinde că a lucrat la Dulce până în 1979, după care s-a decis că era timpul să se despartă de această bază enigmatică.
La sfârşitul anului 1979, Thomas C. nu mai putea face faţă stupefiantei realităţi cu care se confrunta. Ofiţer însărcinat cu securitatea la baza comună a extratereştrilor şi guvernului american de la Dulce, el a învăţat şi asistat la lucruri profund pertubatoare. După o vreme, s-a decis să dezerteze, luând cu el diferite probe. Înarmat cu un aparat foto, el a făcut peste 30 de fotografii în diferite zone ale complexului întins pe mai multe niveluri. A adunat documentele şi o bandă video de securitate de la Centrul de Control arătând diferite vederi din laboratoare, culoare, extratereştri şi personal al guvernului american. Apoi, tăind alarma şi sistemul de cameră în unul dintre cele 100 de ieşiri către suprafaţă, a părăsit instalaţiile cu fotografiile, banda video şi documentele. El a ascuns originalele după ce a făcut cinci rânduri de copii.
Dorea să trăiască în clandestinitate. Dar când s-a dus după soţia şi fiul său, era aşteptat de agenţii guvernamentali într-o furgonetă. Familia lui a fost arestată. Thomas a fost trădat de K. Lomas (un coleg). Agenţii doreau ceea ce el luase din bază în schimbul soţiei şi fiului său. Când i-a devenit evident că ei vor fi folosiţi în experienţe biologice şi că nu-i vor mai fi restitui sănătoşi, s-a decis de a dispărea. Cum a ajuns însă ca Thomas să fie implicat în toată această intrigă secretă?
Thomas, care are acum 50 de ani, a primit o misiune strict secretă într-o instalaţie subterană în Virginia Occidentală pe când avea aproximativ 25 de ani. Timp de şapte ani el a lucrat în cadrul fotografiei de securitate din înalt nivel în Forţele aeriene. În 1971, el a părăsit această muncă pentru a intra la Rand Corp la Santa Monica în California. În 1977 a fost însă mutat în instalaţiile de la Dulce. El şi-a cumpărat o casă la Santa Fe, în New Mexico şi lucra de luni până vineri. Se ducea la muncă prin intermediul unei profunde canalizări subterane echipată de o navetă în formă de ţeavă.
În acea perioadă, avea un coleg de cercetare care lucra în cadrul securităţii de la Santa Fe şi făcea investigaţii personale privind apariţiile de OZN-uri, mutilări de animale, grupuri masonice şi vrăjitorie în sector. În 1979, un prieten comun care locuia în Santa Fe i-a vizitat pe amândoi. El a văzut fotografiile, banda video şi documentele sustrase de la baza Dulce. A făcut desene care au circulat apoi în comunitatea ufologică sub numele de Dosarele Dulce.
Conform lui Thomas, în instalaţii se găseau peste 18.000 de mici gri. A văzut de asemenea umanoizi reptilieni! Unul dintre colegii săi a dat nas în nas cu un reptoid de 1,20 m care s-a materializat în casa sa. Acesta s-a arătat interesat de hărţi murale arătând rezultatele cercetărilor din New Mexico şi din Colorado. Ele erau colorate diferite şi marcatoare indicau siturile mutilărilor de animale, cavernele, amplasamentele de puternică activitate de OZN-uri, traiectorii aeriene obişnuite, situri de răpiri, ruine antice şi localizări presupuse de baze subterane extraterestre.
Instalaţiile pe multe straturi de la Dulce comportă însă un miez central, controlat de forţele de ordine. Nivelul de securitate creşte pe măsură ce se coboară în profunzimi. Thomas avea nivelul de autorizare ULTRA-7. El cunoştea cele 7 grade însă este posibil să mai fie şi altele. Se presupune că extratereştrii ocupă nivelurile 5,6 şi 7, 5 fiind cel în care locuiesc. Singura inscripţie în limba engleză se găseşte în culoarul staţiei de la naveta-ţeavă şi indică către Los Alamos. Există legături de la Dulce către instalaţiile de la Page în Arizona apoi către o bază subterană de sub Sectorul 51 din Nevada. Dolce este deasemenea legată la habitate de sub Taos şi Dati (New Mexico), Colorado Springs si Creed (Colorado), Sandi şi Carlsbad, din New Mexico. Se pare că există o vastă reţea subterană de conexiuni sub SUA constituind un sistem global de tunele şi oraşe subterane.
În baza de la Dulce, majoritatea inscripţiilor pe uşi şi în culoare sunt într-o limbă extraterestră sau într-un sistem simbolic universal înţeles de cele două culturi. Thomas a declarat că începând cu nivelul doi toată lumea se dezbracă, este cântărită şi i se atribuie o uniformă. Vizitatorii au o uniformă albă compusă dintr-un combinezon. Greutatea persoanei este înregistrată în fiecare zi pe o cartelă de identificare informatizată. Fiecare schimbare de greutate este controlată şi dacă depăşeşte brusc 1,5 kg în greutate se cere imediat un examen fizic si radio. Se găsesc balanţe fixate de sol sub uşile de acces la toate zonele sensibile. Personalul îşi introduce cartela sa de acces într-o fantă a uşii şi bate codul său de acces. În caz de dezacord este chemată rapid securitatea. Nimeni nu este autorizat de a transporta ceva personal. Toate materialele furnizate sunt trecute atent prin raze X. Revenirea dintr-o zonă sensibilă se efectuează în aceleaşi condiţii.
Toate ascensoarele funcţionează magnetic, nu conţin cabluri. Sistemul magnetic se găseşte în zidurile puţului, nu există nicio comandă electrică clasică. Totul este controlat prin procedee magnetice avansate, inclusiv luminatul. Nu există nici o lampă electrică obişnuită, şi tunelurile sunt luminate prin dispozitive fluorescente cu emisii de bandă largă. În anumite tuneluri adânci se foloseşte un fel de pentoxid fosforos pentru luminare temporală. Din motive necunoscute extratereştrii nu pătrund în aceste zone.
La nivelul 1 se găseşte garajul pentru menţinerea suprafeţei. Nivelul 2 adăposteşte trenurile, navetele, forezele şi menţinerea discurilor. În nivelul 4 se fac cercetări asupra aurei umane şi totodată asupra tuturor aspectelor de telepatie, hipnoză şi vise. Thomas spune că ei ştiu cum să separe corpul bio-plasmic de corpul fizic pentru a plasa matricea-de-energie-vitală a unei entităţi extraterestre într-un corp uman după ce s-a extras matricea-de-energie-vitală spiritulă a omului.
Nivelul 6 este botezat Clădirea Coşmarului. Aici se găsesc laboratoarele de genetică unde au loc experienţe pe peşti, foci, păsări şi şoareci cărora li s-au modificat enorm forma originală. Aici se găsesc oameni cu mai multe braţe şi mai multe picioare, cuşti diverse şi cuve conţinând creature semănând cu lilieci de peste doi metri. Extratereştrii au învăţat enorm oamenii în materie de genetică, lucruri la urma urmelor utile însă extrem de periculoase.
Cenuşiii şi reptoidele sunt eminamente analitice şi foarte orientate către tehnologie. În trecut, ele s-au aflat în război cu oamenii de tip nordic provenind din alte civilizaţii spaţiale şi este posibil ca ei să efecteze unele etape pe Terra în vederea unui viitor conflict. Nebuni după informatică şi bio-inginerie, ei practică experienţe iresponsabile dincolo de orice moralitate faţă de celelalte fiinţe vii.
Principalele organizaţii guvernamentale implicate în cartografia genetică umană, Proiect Genom, sunt Ministerul Energiei (larg prezentată pe situl de încercări din Nevada), Institutul naţional al Sănătăţii, Fundaţia Naţională pentru ştiinţă, Institutul Medical Howard Huges. Şi, desigur, laboratoarele subterane de la Dulce care sunt conduse de Departamentul Apărării (DOD, Ministerul Apărării). Thomas a dezvăluit că şeful experimentelor genetice pentru Los Alamos şi Dulce era Larry Deaven.
Conform lui Thomas extraterestrul androgin se produce prin parthenogeneză. La Dulce, forma cea mai curentă este cea a fracţionării embrionale. Fiecare embrion se divizează în 6-9 cunne individuale, adică copiii de aceiaşi părinţi. Hrana necesară creşterii cunnei constă dintr-o formulă obişnuită compusă din plasmă, din deoxihemoglobine, din albumine, din lisozime, dintr-o soluţie electro-pozitivă, din lichid amniotic şi altele. Termenul de genom este utilizat pentru a descrie totalitatea cromozonilor unici dintr-un organism special (sau dintr-o celulă din acest organism), prin opoziţie la genotip, care este informaţia conţinută în acest cromozom. Genele umane sunt situate la amplansamentele cromozonilor specifici. Decriptarea lor constituie un proiect ambiţios care va necesita ani şi resurse informatice enorme.
Biotehnologia extraterestră îi umană este oare destinată de a ne îngriji şi a ne aduce serviciu sau de a ne controla şi de a ne domina? De ce persoanele răpite de OZN-uri au fost folosite în experienţe genetice? Când Thomas a văzut oameni în cuşcă la nivelul 7 de la baza Dulce şi-a dat seama că lucrurile au luat-o razna. Mii de fiinţe umane, resturi de mixturi umane, embrioni de umanoizi erau conservate în camere frigorifice. Pentru ce? Am întâlnit oameni în cuşti, care erau de obicei năuciţi sau drogaţi dar câteodată ţipau şi ţipau să fie ajutaţi, a declarat Thomas. Ni s-a spus că aceste persoane erau iremediabil nebune şi folosite pentru teste de riscuri înalte de medicamente destinate de a vindeca nebunia. Ni s-a recomandat de a nu le vorbi niciodată. La început am crezut în această poveste. În fine, în 1978, un mic grup de muncitori au descoperit adevărul. {i acolo au început războaiele de la Dulce.
Thomas a spus ca extratereştrii nu doresc pământul nostru, nici aurul nostru, nici mineralele noastre, nici apa sau fiinţele de pe Terra. Ceea ce vor cu adevărat este puterea magnetică a planetei şi pe care o folosesc într-un mod necunoscut nouă. Conform lui Thomas ei acordă acestei energii o mai mare valoare decât la orice de pe planeta noastră.
Povestea lui Thomas este stranie şi pe alocuri greu de admis. Dar există probe că se petrece ceva straniu la Dulce. Un coşmar… Are Thomas răspunsul? Cunoaşte un adevăr care ni se ascunde în spatele manifestărilor persistente şi stranii de OZN-uri, de răpiri, de mutilări de animale etc. Aceste fenomene extraterestre trebuie însă să aibă o explicaţie extraordinară. Este posibil ca noi să fim de altfel avanpostul unui vast imperiu inter-stelar şi să nu ştim?
În zona Dulce se observă foarte des noaptea, în special OZN-uri pe cer. Recent, o echipă de cercetători a mers la Archuleta Mesa pentru a efectua sondaje sonore ale subsolului. O primă analiză prin calculator pare să indice prezenţa de cavităţi profunde. Această zonă este cunoscută de iniţiaţi sub numele de secţiunea D. Cât timp va rămâne impenetrabilă? Ce mister cumplit ascunde?
1. 11 septembrie 2001. Distrugerea World Trade Center. În vechiul calendar roman, luna septembrie reprezenta a şaptea lună din an.
2. World Trade Center era un complex de şapte clădiri.
3. Clădire numărul 7 care s-a prăbuşit foarte straniu era sediul a mai multe organisme ale statului american.
4. Americanii vor replica împotriva Afganistanului la 7 octombrie 2001.
5. Mollahul Omar, şeful talibanilor, a depus simbolic armele la 7 decembrie 2001.Şi înainte de a fugi în faţa americanilor, va face o alocuţiune radiofonică unde va spune că suntem în prezenţa forţelor care depăşesc înţelegerea umană.
6. Bombardierele F117 operează în Afganistan. F 117 = 11 şi 7.
7. Putem crede că această zi tragică a fost anticipată de mult timp, căci numărul de urgenţă al oraşului NewYork este 911.11.01 ?
Primul satelit trimis de către oameni în spaţiu, Sputnik 1, construit de Uniunea Sovietică, a plecat la 4 octombrie 1957. Dar în 1958, a fost luată o fotografie ciudată a unui satelit care desfășoară în jurul Pământului de la est la vest, numai că acest obiect nu este construit pe planeta noastră!
De asemenea, prima capsulă spaţială, Gemini 1, a fost pusă pe orbită la 8 aprilie 1964. În timpul primei sale orbite, în mod misterios i s-au alăturat patru elemente de origine necunoscută controlate în mod inteligent!
„Din 1953, Statul Major General știa că navele gigant funcționau în vecinătatea planetei noastre, ” scrie maiorul Donald E. Keyhoe în cartea sa, citându-l pe amiralul Hillenkoetter (care a fost primul director al CIA în 1947). Acestea au fost observate sau reperate pe orbită cel puţin de nouă ori.
În 1953, Forțele Aeriene au efectuat experimente cu un nou echipament radar de la distanță mare. Din primele teste, operatorii au fost surprinși să descopere la fața locului un obiect gigantic aflat într-o orbită aproapiată de Ecuator. Viteza lui era aproape de 28.000 de kilometri pe oră. Verificările succesive au confirmat primele date. Un obiect necunoscut făcea turul Pământului la o mie de kilometri altitudine.
La scurt timp după aceea, un al doilea obiect, la fel de mare, s-a apropiat de Pământ. Operatorii radar experți ai USAF l-au urmărit. El a început să orbiteze la altitudinea de 600 km.
Alertaţi, șefii Departamentului Apărării au lansat un proiect de urgență pentru a detecta sateliți la White Sands, New Mexico.
Expertul științific pentru această cercetare secretă a fost astronomul american, doctorul Clyde Tombaugh, omul de știință care a descoperit planeta Pluto în 1930, singurul astronom cunoscut care a recunoscut că a văzut un OZN.
La data de 25 august 1960, un satelit misterios a fost detectat și urmărit pe radar timp de câteva zile.
Grumman Aircraft Corporation, industria aviatică americană bine-cunoscută, l-a putut fotografia, și orice încercare de a nega autenticitatea fotografiilor a fost inutilă.
La 18 mai 1961, s-a făcut o nouă descoperire a unui obiect misterios pe orbita Pământului. Anunțul a surprins cu atât mai mult că venea de la Smithsonian Observatory, observatorul din Cambridge, în Massachusetts, care participă activ la rețeaua globală de detectare a forțelor aeriene.
Smithsonian a declarat presei: satelitul a fost văzut prima dată de la Jupiter, în Florida, … Este foarte luminos și poate, în anumite circumstanțe, să fie văzută cu ochiul liber. Ştirea a creat stupoare în lume!
Diferitele stații de observare de pe planetă au fost rugate să ajute la urmărirea lui. Observatorul a alertat, de asemenea, sistemul său de fotografiat telescopic.
La 14 noiembrie 1964, Benito R. P. Reyna, director al observatorului Adhara din San Miguel, în apropiere Buenos Aires, Argentina a putut vedea un OZN efectuând diverse manevre precise, ca un fel de luptă simulată, împotriva satelitului terestru Echo II.
Există, de asemenea, înregistrări video ale NASA care arată nave pe orbită, fotografii ale unor obiecte mai mult decât suspecte revenind în atmosfera noastră, sau fiind pe orbită. Ca să nu mai vorbim de celebrul satelit extraterestru botezat Cavalerul Negru, care ne dă fiori reci, detectat în 1954 de US Air Force ( de fapt, atunci s-au descoperit doi sateliţi). Se află acolo de peste 13.000 de ani !
În ele putem vedea chiar şi o rază laser trasă de la sol încercând să atingă unul dintre obiecte, dar acesta a anticipat tirul și l-a evitat.
Există şi explicaţii date în mod oficial: aceste obiecte sunt bucăți de gheață !!
Senatorul John Herschel Glenn Jr. s-a născut în 1921 în Cambridge, Ohio, SUA. A participat la războiul din Coreea, zburând pe VMF-311 şi pe avionul jet interceptor F9FPanther.
În 1958, când NASA a început să recruteze astronauţi dintre piloţii tineri americani, Glenn a fost ales, devenind apoi primul american care a zburat în orbita Pământului, la bordul navei Friendship 7, în februarie 1962.
La scurt timp, a devenit prietenul personal al familiei Kennedy şi mai târziu, a intrat în politică. El a declarat ceva senzaţional, care ne face să credem că suntem maipulaţi şi că ni se ascunde sistematic adevărul, din anumite motive.
„În acele zile glorioase, m-am simţit foarte inconfortabil atunci când am fost rugat să spunem lucruri pe care nu le doream și de a-i nega pe alţii. Unii oameni ne-au întrebat, știţi, eraţi singur acolo sus?
Niciodată nu am cunoscut adevărul, și totuși, am văzut lucruri acolo, lucruri ciudate, dar noi știm ce am văzut acolo. Şi nu putem înt-adevăr nimic să spunem.
Superiorii noștri au fost într-adevăr speriaţi de asta, s-au temut de ceva de genul Războiul lumilor și de panica generală de pe străzi. Deci, a trebuit să rămânem tăcuţi. Și acum vedem aceste lucruri doar în coșmarurile noastre sau, poate, în filme, iar unele sunt foarte aproape de adevăr.”
Adevărata Allison Dubois, care a inspirat serialul Medium, personajul jucat de Patricia Arquette, s-a născut 24 ianuarie 1972 în Phoenix, Arizona (Statele Unite ale Americii).
Povestea ei incepe de la vârsta de 6 ani, când bunicul său decedat i-a apărut şi i-a cerut să-i spună mamei ei că totul este bine, că este mereu cu ea şi că nu mai suferă. De atunci, acest medium comunică cu cei morți și le primește mesajele de speranță și de reasigurare, adresate pentru cei dragi.
După ce a studiat dreptul și a obținut o diplomă în științe politice și istorie la Universitatea de Stat din Arizona, a efectuat un stagiu la biroul procurorului, unde abilităţile sale oculte s-au dovedit foarte utile. Allison Dubois a lucrat cu poliția din Glendale, Arizona și cu FBI-ul, punând darul său în serviciul forţelor de ordine, pentru cazuri inexplicabile, devenind un profiler de renume.
Dar cum se manifestă morții? Ea descrie voci interioare şi apariţiile:
„Spiritele sunt în faţa mea. Gura lor nu se mișcă, dar aud ce spun.”
Desigur, Allison, la fel ca în serialul cu Patricia Arquette, realizat după cartea ei, intitulată Don’t Kiss Them Good-Bye, are viziuni gen déjà vu şi visează la un caz:
„Am viziuni care arată ca filmele proaste. Într-o zi, am văzut o femeie murind în timp ce făceam cumpărături la supermarket.”
Ciudat, Improbabil, misterios, manipulare, straniu, ocult? Universitatea din Arizona nu a crezut-o cu adevărat și a supus-o pe Allison Dubois la mai multe teste timp de patru ani. În cele din urmă, specialiştii universităţii au declarat la unison că Allison are daruri paranormale cu adevărat neobișnuite.
Între timp, ea colabora cu poliţia în liniște în mai multe cazuri. Întotdeauna în echipa anchetatorilor. Niciodată nu s-a situat în partea familiilor, deoarece nu dorea să le dea speranțe false!
În 2002, Allison a analizat dispariția lui Elizabeth Smart, o fată de 15 ani, răpită lângă Salt Lake City.
„Am identificat rapid un om pe nume Brian aparent cunoscut de familie”, a spus ea într-un interviu. Am văzut-o de asemenea pe Elizabeth în mijlocul copacilor.”
Tânăra a fost găsită vie nouă luni mai târziu într-o pădure. Răpitorul ei se numeşte Brian Mitchell şi este un fost angajat la familiei Smart.
