Neanderthalienii au ajuns oare lângă Cercul Arctic?

Recent, au fost descoperite resturi caracteristice tehnicilor folosite de omul de Neanderthal lângă Cercul Arctic. Datarea lor, estimată la 8000 de ani după dispariţia teoretică a omului de Neanderthal, ridică multe întrebări. Locul de amplasare este situl Byzovaya.

O cultură  niciodată descoperită până acum în apropiere de Cercul Arctic

Cultura musteriană, care s-a dezvoltat în timpul Paleoliticului mijlociu (300 000 î.e.n. – 33 000 ani î.e.n.), se distinge prin utilizarea unei game foarte diverse de unelte de tăiat. În Europa, utilizarea acestor unelte a fost exclusiv asociată cu omul de Neanderthal, dar săpăturile indică faptul că în Orientul Mijlociu au fost, de asemenea, utilizate de Homo Sapiens.

În revista Science, o echipă internaţională  la care au participat cercetatori de la CNRS, a descris prezenţa acestei culturi „, situată la 1000 km mai la nord decât limita cunoscută până în prezent”, potrivit lui Ludovic Slimak.

Rămăşiţele au fost descoperite pe siteul de la Byzovaya situat în nordul Rusiei, în imediata apropiere de Cercul Arctic, pe amplasamentul actual al Republicii Komi. Ele constau din oase de mamut şi de ren, precum şi de silex. Oasele poartă urme de modificări ca urmare a activităţilor de măcelărie a vânătorilor din Musterian. Prin utilizarea de carbon-14 şi o tehnologie de stimulare optică, cercetătorii au reuşit să le dateze cu precizie.

O datare recentă şi surprinzătoare

Rezultatele indică faptul că acestea datează de 28.500 ani,  adică cu 8000 de ani de la presupusa dispariţie a omului de Neanderthal. „În această perioadă nu găsim în toată Eurasia, decât culturile paleoliticului superior specifice pentru Homo sapiens”, a spus Ludovic Slimak.

Această descoperire ridică deci multe întrebări despre utilizatorii culturii musteriene în apropierea polului. Mai ales că diferite datări efectuate indică faptul că aceste rămăşiţe sunt dovezi ale unei singuri treceri.

Sunt urmele ultimilor supravieţuitori din neamul Neanderthalienilor sau deţinătorii acestei ultime culturi musteriene ar fi fost Homo sapiens depozitari ai patrimoniului lor cultural?

Neanderthalienii nu au cunoscut cu siguranţă un sfârşit unic
„Lipsa de fosile umane nu permite de a tranşa această problemă”, regretă cercetătorul. În toate cazurile, răspunsul ar fi revelator adică persistenţa unei culturi de mii de ani după dispariţia grupului biologic căruia îi este asociat. Adică persistenţa unui focar de neandertalieni într-o zonă de nord.

O ipoteză explică dispariţia acestora din urmă prin incapacitatea lor de a se adapta şi de a coloniza mediile  nordice cele mai extreme de pe planetă (care cunoşteau acum 30 – 35 000 ani, o perioadă de variaţii climatice importante). Ei ar fi lăsat cale liberă omului modern care cu superioritatea lui tehnică ar fi putut ocupa întreaga Eurasie.

„Prezenţa de urme ale culturii musteriene foarte aproape de pol repune în discuţie această ipoteză climatică, precum şi presupusa sa inferioritate tehnică”, declară cercetătorul.