În 1880, conform declaraţiilor hinduşilor, Regele Lumii ar fi făcut o profeţie când a apărut la mănăstirea de la Narabanchi: „Popoarele Agartei vor ieşi din peşterile lor şi vor apărea la suprafaţa pământului”.
Unul din cele mai vechi texte din lume, Epopeea lui Ghilgameş, eroul legendar al sumerienilor şi babilonienilor, ne vorbeşte de lumea situată în măruntaiele Pământului. El l-a vizitat pe strămoşul său Utnapiştim, exact în măruntaiele Pământului.
El a văzut peşteri minunate şi intrări misterioase spre o lume secretă. În Mitologie, numeroase personaje au provenit din peşteri sau din lumi subterane: Jupiter, Dionysos, Hermes, Adonis etc. Iisus s-a născut într-o peşteră!
Una dintre cele mai vechi şi curioase credinţe ale acestei lumi subterane se găseşte în Orient, unde se spune că primul om, Adam, a venit în realitate, dintr-o lume subterană. Dacă ar fi să-l credem pe înţeleptul sfânt Efraim, reşedinţa sa s-ar găsi în centrul Pământului.
Ultimele lui cuvinte au fost că „Mântuitorul este unul din descendenţii lui” şi că va veni din acest loc.
Tradiţia spune că trupul lui Adam a fost îmbălsămat şi păstrat într-un loc sigur până când un preot pe nume Melhisedec, un înţelept al lumii subterane, va veni în sfârşit câţiva ani mai târziu, printr-o galerie, pentru a-l lua şi a-l îngropa.
Dar această poveste este prezentă şi în Coran, care-l descrie pe Adam ca fiind un bărbat frumos, la fel de înalt ca un palmier (semn distinctiv de fiinţele care populează Shamballa).
Tradiţia hindusă spune că Adam a fot şeful unui grup de bătrâni care s-a retras mai întâi sub pământ în epoca unui mare cataclism apoi a revenit pentru a supraveghea restaurarea vieţii în lumea de la suprafaţă.
Platon a spus despre trecerile secrete interne şi periferice ale faimosului continent Atlantidei: „Galerii mari şi galerii strâmte în interiorul Pământului”. El a mai menţionat că „un mare suveran era aşezat pe buricul Pământului”.
De fapt, legenda Atlantidei este strâns legată de Agarta, de unde, probabil, provenim cu toţii.